Maestrul Interior rubrica Creatorul și mirabila creație

Publicat la 08.01.2014 Comentarii

Cine este sau ce este creatorul din spatele creației? Este cu adevărat în spate? Cine trage linia de demarcație între creator și creație sa? Este într-adevăr a sa creația sau este pur și simplu creație? Unde dispare ceatorul atunci când nu îi simțim prezența? Oare chiar dispare sau nu îl mai percepem? Ce devine creatorul atunci când se identifică cu creația? Cine este personajul principal care se inoculează în centrul creației, care își arogă rolul de stăpân absolut? Ce crede despre el și despre lume? Cum ne putem revendica libertatea, cum ne putem redobândi vitalitatea, cum putem deveni noi cârmuitori înțelepți, din centrul inimii creației. Iată provocarea.

În tăcere creatorul visează În tăcere creatorul visează

În tăcere creatorul visează. Tăcerea este nemișcare. Nemișcare pură, fără nicio pretenție, fără intenție, fără mister. Nimic din ceea ce poate fi nu a apărut încă în manifestare, nimic din ceea ce a fost manifestat nu mai are relevanță. Tăcere fără cuvinte, fără mișcare, fără poveste. Adevăr în stare amorfă, neorganizat, necizelat, lipsit de umbră, neiluminat. În tăcere creatorul se odihnește. Nimic nu transpare, totul pare încremenit, lipsit de voință, inflexibil, fără asperități sau cutumă. Tăcerea este ascultare, ascultarea este tăcută, imuabilă. În tăcere creatorul contemplă creația.

În tăcere creatorul este conștient. Nu este conștient doar de propria sa existență, derivată din însăși respirația unică. Respirația. Creatorul nu pretinde că există deși existența sa este pusă sub semnul mirării, al miracolului, al recunoștinței eterne... Creatorul nu pretinde nimic căci identitatea sa este dincolo de orice identitate. Este respirația sa, este conștiența sa, este compasiunea și recunoștința, este recunoașterea umanității sale profunde și este mult mai mult decât atât. A spune că este mult mai mult este o altă graniță ce ține de o nouă identitate, oricât de necuprinsă ar fi această identitate. Creatorul este și nu este în același timp, există și nu există simultan, se manifestă și se non-manifestă, inspiră și expiră, trăiește și moare cu fiecare clipă de conștiență. În ascultare creatorul este conștient.

În tăcere creatorul este sursa. În tăcere creatorul este sursa

În tăcere creatorul este sursa. Sursa inepuizabilă, vasul alchimic, sfântul graal, pocalul zeilor, fântâna misterelor, anima mundi. Inima sufletului este primul edificiu clădit pe harta umană a creatorului. Ieșind din nemișcare, în tăcere, creatorul construiește cu migală o inimă din carne, o însuflețește, îi oferă un dar neprețuit, acela de a simți conexiunea cu întreaga creație, care este una cu el, creatorul. Inima este miezul muntelui, oul de aur, cristalul, grăuntele de smarald. În jurul său se înalță semeț dumnezeul din carne și sânge, un corp, senzații, emoții, gânduri. Un dumnezeu înzestrat cu tot arsenalul pentru a fi uman, dar mai ales un dumnezeu pregătit pentru a uita...

Creatorul este uitare. În una dintre cele mai misterioase lumi, unde Soarele stă pe cer jumătate de an, iar lumina este la mare cinste, venerată și iubită precum mișcarea astrelor, precum cădererile de ape și zborul păsărilor, unde întunericul revendică spațiul cealaltă jumătate a anului, însă nu este atât de iubit precum sora sa luminoasă, în această lume a jumătăților despărțite de granițe iluzorii, creatorul este uitare. Creatorul renunță deliberat la nemișcare pentru a se recunoaște în toate formele propriei sale creații: munți, văi, dealuri, câmpii, ape, nevertebrate, reptile, păsări, insecte, mamifere, forme înzestrate cu rudimente de conștieță. Cu adevărat mare este bucuria creatorului când se recunoaște în toate aceste oglinzi, iar cu atât mai mare este bucuria sa când omul își amintește. Până când omul își amintește, creatorul este uitare.

Creatorul este uitare. Creatorul este uitare

Creatorul devine un corp. Creatorul începe să gândească că este doar acest corp fizic, palpabil, imediat. Două mâini, două picioare, o coloană vertebrală, doi ochi, un creier. Creatorul inconștient, creatorul uitare cunoaște frica de a-și pierde acest corp atât de prețios, frica de disoluție, de dispariție, de neant. El trăiește angoasa separării profunde, disperarea singurătății inexorabile, descoperă groaza ireductibilă și caută cu disperare un aliat, un dumnezeu, un stăpân, un geniu militar, un maestru, un tată, un conducător, un prieten. Și tot el, creatorul inconștient, îi dă viață acestui strateg desăvârșit, maestru în supraviețuire, administrator talentat. În timpuri imemoriabile, în fragedă pruncie, pentru a rămâne în viață creatorul uitare trasează o graniță în ființa sa, în natura sa atât de umană. Așa ia naștere acea instanță-aliat, stăpânul, pe scurt judecătorul. „Eu nu sunt acest corp care imi produce atâta durere, eu nu sunt emoțiile acestea care mă copleșesc, eu nu sunt o persoană care îi judecă pe ceilalți, eu sunt un om bun, un exemplu viu, iar tot ce este urât, material, întunecat, tot ce este nedrept, injust, nefolositor, aberant, murdar, demonic nu imi aparține. Eu sunt luminos, zâmbitor, eu pot fi fericit!”. Acesta este manifestul judecătorului sau supraeului.

Creatorul devine un corp Creatorul devine un corp

În uitare, creatorul este judecătorul. La fel precum judecătorul este creator, este sursa căci dispune de întreaga energie a sursei, este cea mai complexă și complicată identitate pe care și-o asumă creatorul, dând dovadă de un curaj nebunesc. Întreg eșafodajul supraeului este construit pe idea de a proteja sinele de pericolul iminent al disoluției, de tenebrele insuportabile ale creației ascunse vederii sale, de monștrii hidoși ascunși în măruntaiele întunecate ale iadului, pregătiți să atace lumea și dispunând de arme de distrugere în masă. Judecătorul este factorul principal în conturarea identității absolute a sinelului, el este sinele. Orice identitate care nu corespunde cu propria sa perspectivă este respinsă, la fel precum orice identitate exterioară constituie o amenințare permanentă asupra siguranței sinelului. Judecătorul este control, iar controlul îi conferă iluzia securitatății. Dimensiunea verticală a existenței, dimensiunea transcedentală este o altă amenințare majoră la adresa judecătorului, orice stare nonidentitară este catalogată drept neadecvată, inutilă sau chiar patologică. O stare de conștiință extinsă trăită spontan, în meditație sau în lucrul cu respirația conștientă este rapid revendicată de către judecător, este disecată și aservită propriilor sale interese.

Dansul constienței Dansul constienței

Creatorul și procesul de reamintire. Cu toții am cunoscut momente de inspirație profundă, clipe de trăire directă, de acces nemijlocit la natura intrinsecă a creatorului, de conexiune cu spațiul sacru al inimii, momente în care judecătorul lasă garda jos. Câteva secunde sunt suficiente, câteva secunde de reamintire. Și apoi începe căutarea, drumul „înapoi” către conștiența creatorului. Calea Maestrului Interior. Calea către conștiență este presărată cu nenumărate bariere pe care judecătorul le plantează deliberat, căci el este mereu bine intenționat. Să nu uităm, toate acțiunile sale izvorăsc din dorința de „a face bine”, de a înlătura orice amenințare la adresa sinelui. Iar Calea Maestrului Interior este poate cea mai amenințătoare perspectivă. Este echivalentă cu răsturnarea tuturor „valorilor”, abdicarea de la principiile solide ale judecătorului, renunțarea la un anumit stil de viață considerat indispensabil, repoziționarea socială, culturală, dar mai ales presupune asumarea realității interioare și exterioare, ca fiind propria creație. Judecătorul consideră că el este prin excelență absolvit de orice responsabilitate, alege să se închidă într-o cochilie artificială de unde emite sentințe absolute cu privire la ceilalți și la propria persoană, este nemilos cu oamenii dar mai ales cu sine însuși, este ranchiunos și răzbunător. Perspectiva că evenimentele din viața lui sunt propria sa creație reprezintă pentru el nu mai mult decât o idee nebunească. Judecătorul nu va ceda deliberat niciun milimetru de teren. El va încerca mereu să ne convingă că procesul de transformare prin care trecem are un scop, o finalitate ce poate fi definită în termenii săi: o viață mai bună, fericire, succes, recunoaștere socială. În schimb creatorul conștient nu i se opune judecătorului. El înțelege că reacția judecătorului este normală, că face parte din procesul lent de integrare a acestei instanțe-aliat în ființa umană. Creatorul conștient recunoaște și onorează multiplele voci ale judecătorului: controlorul, fricosul, nehotărâtul, neputinciosul, mintea compulsivă, salvatorul, prefăcutul și multele alte fațete ale instanței-aliat. Creatorul conștient alege să viseze, în tăcere.

În tăcere creatorul visează conștient. În tăcere creatorul visează conștient.

În tăcere creatorul visează conștient.

Visul este cel mai real lucru din câte există. Visul este realitate desprinsă de timp... Numai cine visează [conștient] poate crea abundență...” - Școala Zeilor, Cărțile Maestrului Interior.

Atributul fundamental al creatorului conștient este încrederea. Încredere că realitatea reflectă fidel propriul vis. Ceea ce este manifestat este identic cu nemanifestatul, ceea ce se vede este la fel cu ce este ascuns vederii, ce e înafară este și înăuntru. Cât de conștient, cât de măreț este visul tău? Răspunsul e ușor. Uită-te în jurul tău. Visătorul din noi poate fi creatorul conștient sau... judecătorul. Nu contează gradul de conștiență, creația decurge la fel de milioane de ani, conștientă sau inconștientă. Tu cum visezi?

Un ghid neprețuit în recunoașterea judecătorului interior, în cartografierea atitudinilor acestuia, a deciziilor, stărilor emoționale guvernate de judecător este Suflet Nemărginit. O carte practică, o hartă care duce la eliberarea de identificarea cu judecătorul interior. Dincolo de judecată, dincolo de comparație, închidere și control se află atributele fundamentale ale sufletului nemărginit: libertate, bucurie, iubire.

Creatorul este inseparabil de creație Creatorul este inseparabil de creație.

Creatorul este inseparabil de creație, iar creația este viața însăși, sub toate aspectele sale. Creatorul este sufletul nemărginit, uman prin excelență, căci recunoaște atât bucuria cât și tristețea, fiind capabil de compasiune fără granițe. Creatorul este plutirea și serenitatea pe care o găsim în adâncul oceanului, este zbuciumul norilor și tensiunea electrică a furtunilor, este tăcere și ascultare, este uitare, este renaștere și acțiune, este bucurie, este viziune, este întregire, este dumnezeu. Este.

Bogdan Grigoraș

Bogdan Grigoras




Comentarii mai vechi (2)

frumos CREATOR, drag CREATOR , bland se astern visele TALE in poezie de cuvinte . george în 24.01.2014

eu sunt cerul din pamantul ce e cer manifestat, ce-a iesit din dragu-mi jocu-mi ...ring de dans distrat.in dans m-am impiedecat si-n poale m-am ferecat si-am uitat ca sunt cerul din pamantul ce e cer manifestat,dar de-odat',inghesuit,strans si-ncercuit(fusesem chiar multumit !),dor de cer m-a podidit din rolul de umilit.nu fusesem despartit,doar m-am fost mintit.dorul rolului simtit ,dor de infinit,l-am primit imbucurat,eu ce-s cerul si din rolul ce e cer manifestat. lucica în 14.01.2014

"Respirația Conștientă este cel mai natural, cel mai simplu și cel mai profund lucru pe care îl putem face pentru noi înșine și pentru întreaga Umanitate. Este primul pas către starea de Prezență care deschide toate porțile percepției și deci ale Cunoașterii prin trăire directă."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Trupul meu, Pământul meu Trupul meu, Pământul meu

Mii de ani de spiritualitate descarnată, de căutare a Spiritului în afara Corpului au făcut umanitatea să ignore complet uriaşul potenţial terapeutic şi ontologic al corporalităţii. Ca şi cum ...

Stima de sine Stima de sine

Pentru copiii noştri suntem un fel de oglinzi. Felul în care noi reacţionăm influenţează imaginea pe care copii şi-o formează despre sine. Suntem reperele cu ajutorul cărora ei se construiesc pe ei ...

MANDALA FIINTEI MANDALA FIINTEI

Doctorul Richard Moss este un om care a trăit Revelaţia. Este un om care a experimentat starea de conştiinţă supremă a fiinţei omeneşti în care aceasta trăieşte deplin. Este acea stare de conştiinţă ...

Tao Te Ching Tao Te Ching

Tao Te Ching, celebra scriere al lui Lao Tzu, face parte din patrimoniul umanităţii. Unii cred că este o scriere mistică, alţii o consideră o capodoperă ermetică, alţii expresia înţelepciunii ultime ...

Şcoala Zeilor Şcoala Zeilor

Această carte este o hartă şi un plan de evadare. Scopul său este de a vă arăta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotică a lumii, din interpretarea jalnică a existenţei, pentru ...

Workshopuri relevante

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Calea Maestrului Interior este calea către Conștiența tuturor nivelurilor Ființei, este calea către claritatea interioară ce permite adevăratele alegeri. Instrumentele fundamentale ale acestei abordări ...

Practica Stării de Prezență Practica Stării de Prezență
Practica Stării de Prezență este menită să te conducă dincolo de agitația minții. Darul ei este de a-ți reaminti ce ești mult mai mult decât identitatea cu care te-ai obișnuit, decât ...

Respirația Inimii Respirația Inimii
Respiraţia Inimii s-a născut din experienţele noastre de conştiinţă extinsă, în Călătoria Inimii. Este emanația experienței noastre, Horia & Elena Francisc - Țurcanu, contribuția ...

Articole pe aceeași temă

Arta Ascultării Atente Arta Ascultării Atente
Liniște. Pace. SHANTI

Un program de transformare interioară creat și condus de AmmaRa. 30 de zile de practică în Arta Ascultării Atente, care conduc către deschiderea spațiului lăuntric al liniștii din care se naște o ...

Să naștem BUCURIA VIEȚII! Să naștem BUCURIA VIEȚII!

Bucuria este vindecătoare! Când simțim bucurie percepem conexiunea noastră cu aspectul exuberant din noi și ne simțim autentici. Cea mai autentică parte din noi iese la suprafață, când suntem ...

Sub imperiul dependențelor Sub imperiul dependențelor
Setea de Întregire și Eliberarea

Respir. Mă așez în centrul meu și inspir pe nas și expir pe gură. Îmi formez un centru de senzații în piept, ce îmi conectează atenția în corp. Îmi duc atenția în ...

Creația colectivă de realitate III Creația colectivă de realitate III
Libertatea, Provocările și Conștiența

De ce este atât de greu să nu depinzi de ceva din exterior? De un sistem de pildă. Sunt sigur că și tu îți dorești să fii independent, să nu depinzi de nimic, și totuși... În primul rând ...

Relație și Creație Relație și Creație
realitatea curge din noi, conștient sau nu

Uneori, frica, furia, agresivitatea, auto-justificarea, adică ego, consumă toate resursele noastre de energie creatoare. Nu mai rămâne nimic pentru a împlini ceea ce ne dorim. Nu ne mai rămâne ...

Prezenţa este o stare care se află în pericol Prezenţa este o stare care se află în pericol

Prezenţa nu atrage atenţia; este simplă, obişnuită şi nepretenţioasă. Adesea pierdută în tumultul vieții moderne, prezenţa este ceva cu mult mai subtil decât drama sau exagerarea şi nu poate ...

Instrumentele transformării interioare: Criteriul Bucuriei Instrumentele transformării interioare: Criteriul Bucuriei

Transformarea interioară a conștiinței umanității capătă viteza și forța unei cascade care curge dinlăuntru înspre înafară. Căile de a funcționa în această lume se schimbă. Există ...

Oameni în cușcă Oameni în cușcă
Gratiile sunt făcute din gândire. Eliberarea

Gratiile sunt făcute din gândire. Iar gândirea e prețioasă, este investită cu valoare de identitate. ”Gândurile mele, părerile mele, perspectivele mele, informațiile mele”. Chiar ...

În Adevăr și Autenticitate În Adevăr și Autenticitate

Vremurile pe care acum le trăim toți, peste tot în lume, sunt intense. Intense din punct de vedere economic, religios, cultural și, mai ales, politic. Intense sunt trăirile și la nivel strict personal. ...

2017 – Creație Conștientă de Realitate 2017 – Creație Conștientă de Realitate

Este momentul unui uriaș salt de calitate a Conștienței și vieții. Criza se sfârșește în momentul alegerii unei perspective noi și, mai ales a întrupării acesteia. Noile alegeri devin ...