Maestrul Interior rubrica Horia Francisc-Țurcanu: 47. Iubirea și Deșertul

Publicat la 10.06.2015 Comentarii

Cronica subiectivă a unei Călătorii a Inimii în deșert.

 

m.agnisSunt la etajul 36 al unui zgârie-nori. Vântul fierbinte al deșertului îmi arde fața. De jur-împrejur aerul e orbitor. De la soare, de la nisip și de la sticla cu oglindă aurie a clădirilor. Totul pare o butaforie și, aveam să aflu, ESTE o butaforie. În curând va fi aniversarea mea. 47 de ani. Abia am ajuns în Dubai și mă întreb deja ce caut aici. Sunt conștient: nu există întâmplare, ci doar sincronicitate. Experiențele noastre de viață sunt, întotdeauna, semnificative. Ne aflăm întotdeauna, fără greș, în locuri, medii și contexte care ne vorbesc despre noi înșine. Orice călătorie este în ultimă instanță una interioară. Oamenii, locurile și întâmplările sunt materializări ale aspectelor noastre interioare, ale spațiilor lăuntrice. Trebuie să fie ceva important, îmi spun, de vreme ce am ales să petrec acest timp al aniversării mele în mediul arid al Arabiei. Ba, e mai mult decât atât. Anul acesta aniversarea mea va fi la lună plină, iar luna plină mi-a însoțit, întotdeauna, timpul revelației. Care anume este revelația pentru care am venit aici?

 

 

zgârie-norii izbucnesc din nisipul fierbinte               zgârie-norii erup din nisipul fierbinte al Dubaiului

Butaforia

Dubai. Filmele s.f. sunt sărace față de această realitate care spulberă orice ficțiune. Deșertul înconjoară integral o lume din beton și sticlă. Oamenii trăiesc în mediul rece al aerului condiționat, uneori mult deasupra pământului, alteori sub pământ. În interiorul acestor clădiri izbucnite din nisip pe malul mării e o lume rece și strălucitoare. Sângele acestei lumi sunt banii. Străinii sunt aici pentru bani. Fabuloasa metropolă strălucitoare a fost construită pentru a atrage și produce bani. Emiratul este un punct de întâlnire între Orient și Occident. În afară, aerul este din aur topit. Zgârie-norii străpung smogul făcut din praful deșertului și aburii mării care fierbe. Înăuntru – 15 grade. Zâmbetele umanilor care populează această lume sunt măști imobile.

Sunt două categorii de umani. Prima sunt emiriții, adică supușii emirului. Ei sunt alb/negri. Bărbații sunt cei albi, desigur, drapați în robe imaculate și cu capetele acoperite cu voal. Femeile sunt îmbrăcate complet în negru lung. Fețele lor sunt acoperite pentru a nu fi văzute. Alb/negri circulă în mașini de un lux orbitor și sunt stăpânii locurilor. Se simte. Ceilalți sunt colorații. Provin din toate țările lumii și lucrează fie pentru marile multinaționale care fac afaceri aici, fie în servicii, pentru emiriți. Sunt aici în căutarea banilor.

dubaifunld

Aerul de butaforie, de făcătură, de ireal emană de la alb/negri, de la colorați, și de la mediul halucinant. Alb/negri aparțin altor timpuri, altor civilizații decât cea occidentală, altei gândiri. În adâncul lor sunt vii triburile deșertului de acum câteva sute de ani. Toată tehnologia ultra-modernă, mașini, zgârie-nori, telefoane și computere nu folosesc decât pentru a da o lecție occidentului pe limba lui: banii. Acesta a îngenuncheat supus, fiind înfrânt la jocul pe care îl cunoaște cel mai bine. Dubaiul a descălecat de pe cămile și a clădit, cu ajutorul tehnologiei occidentale un paradis orbitor în care occidentul a venit să pască lacom, pradă propriei sale slăbiciuni. Ținutele înalte, albe și mândre ale oamenilor deșertului, urmați de umbrele lor întunecate de sex feminin, străbat spațiile reci ale băncilor și mallurilor aruncînd priviri razante și goale. Colorații, fie ei în pantaloni scurți și tricouri cu inscripții inteligente, fie în costume Armani, surâd stabil și pășesc rigid. Toată lumea joacă jocul politeții absolute. Singurii vii sunt copiii și turiștii.

O fractură a Inimii

Am înțeles repede că fractura pe care o sesizez în această lume extremă reprezintă fractura interioară, a mea și a lumii în care trăiesc. Era nevoie să fiu aici, în mijlocul acestei experiențe, pentru a o vedea și a o pipăi ca și cum m-aș vedea și m-aș pipăi pe mine însumi în interior. Toate aceste personaje aparent exterioare sunt reprezentările grotești ale unor aspecte ale propriei mele ființe, pe care le-am trăit cândva, inconștient. Această călătorie menită să se articuleze în contextul celei de-a 47 aniversări a acestui trup, este de fapt o călătorie în propriul meu trecut. În mine însumi. Privesc în afară și nu este decât reflexia unui deșert interior pe care l-am trăit, la fel de fierbinte, la fel de strălucitor și la fel de gol. Fiecare siluetă albă, plutind într-o pretinsă spiritualitate, sunt eu însumi, cel care am fost, rece, la fel de obtuz, la fel de arogant, de o asprime a inimii inimaginabilă acum. Acești oameni au certitudini și nici o îndoială, au repere fixe, stabile, ireductibile, pe măsura fricii lor de a se deschide, valorile lor sunt turnate în aur și beton, dar sunt lipsite complet de viață. Îi pot înțelege și îi pot simți pentru că am trăit cândva articulând un peisaj interior asemnător. Nisipurile nesfârșite care conțin strălucirea înaltă a zgârie-norilor sunt deșertăciunea prăfoasă a intelectului care nu simte nimic și care a proiectat imaginea unui dumnezeu din oțel, înalt dar inflexibil, făcut după chipul și asemănarea sa. Sunt eu însumi, cel care am fost. Mă pot recunoaște, căci am trăit această formă a morții interioare.

Sigur, nu am purtat niciodată robe albe, și nu am fost niciodată musulman. Roba mea cea albă era ego-ul meu, iar deșertul meu era făcut din idei strălucitoare, din filosofie și literatură, din idei morale, politice, religioase de a căror supremație nu mă îndoiam nici o clipă. Aflat în căutarea unui reper, mă agățam de cunoașterea liniară pentru a nu fi măturat de valurile interioare ale emoției. 47 de ani. Sunt aici pentru a privi împrejur la mine însumi, pentru a plonja în propriul meu trecut și pentru a-mi înțelege drumul.

ziceam că n-am fost niciodată ... ia te uită cum îmi stă! ziceam că n-am fost niciodată ... ia te uită cum îmi stă!

Nu voi vorbi aici despre statutul femeilor în societățile arabe dar pot vorbi despre iubire. Relațiile noastre sunt, toate, materializări în mișcare ale iubirii și ale fricii, un fel de dans, în care cu cât e mai multă frică, cu atât e mai puțină iubire și invers. Frica și iubirea sunt expresii ale unei singure energii și se manifestă precum apa în vasele comunicante. Una urcă, cealaltă coboară. În această lume predomină frica. Iar frica este o urmare a dualității, a separării interioare. Ne temem de dimensiunile propriei ființe de care ne separăm.  Bărbații își înfășoară femeile în negru adânc, le acoperă fețele și mâinile, iar în esență acest gest este față de o parte din sine, față de dimensiunea feminină a propriei făpturi. Este o adâncă tăietură interioară manifestată în realitatea exterioară ca formă socială. Aparține unui alt timp al umanității și a supraviețuit. Este o formă arhaică de exprimare a rănii pe care o trăim în încarnare și are legătură cu timpuri ale unei profunde rupturi față de întregul Creației.

Dacă mă simt pe mine însumi despărțit de Întreg, singur, înfricoșat de măreția acestei lumi pe care nu o pot percepe în întregime și nu o pot înțelege, atunci voi proiecta această despărțire în relația mea cu lumea și voi clădi o societate asemenea peisajului meu interior. Îmi voi găsi principii salvatoare și voi articula imaginea unui dumnezeu abrupt, pe măsura prăpăstiilor inimii mele.

femei arabe

Pentru mine însă este deasemeni o oglindă a propriului meu trecut în care o profundă neîncredere mă făcea să mă separ de propria mea inimă și de expresia ei cea mai directă: femeia de lângă mine. Eu sunt acela care înfășuram principiul feminin în voalurile adânci ale conceptului. Credeam pe-atunci că iubirea este doar o metaforă, o poezie, o filozofie, o doctrină chiar. Orice, dar nu ceva care putea fi trăit. Încremenit în principiile mele, nu puteam vedea că în spatele siguranței de sine se afla o frică profundă de dezvăluire, frica de a simți și de a trăi, frica de a fi vulnerabil și, credeam eu, în consecință slab. A trecut deja mult timp de când am deschis porțile și am înțeles că iubirea între un bărbat și o femeie este prima poartă pentru ieșirea din ego. Nu știam pe-atunci că iubirea omenească are aceeași natură ca și iubirea Intregului, fiind doar gradual diferite, nu știam că a fi vulnerabil nu înseamnă deloc a fi slab, ci dimpotrivă, este puterea ultimă, căci a fi vulnerabil deschide porțile inimii, ale percepției și poarta marii Iubiri, cu I mare. A fi vulnerabil este a fi transparent și a fi capabil să simt. Transparența în fața oricărei energii este atributul Maestrului Interior și presupune o enormă Încredere în sine și în Întreg. O identitate între aspectul personal și cel arhetipal al propriei ființe. Cum am putea iubi Întregul, Creația și Ființa, dacă nu ne putem deschide suficient nici măcar în fața unui singur om?

pe dune turcanu

Asemenea acestor oameni vedeam lucrurile în alb și negru și trăiam într-un deșert. Asemenea lor, trăiam o ariditate lăuntrică izvorâtă din frica de a simți și mă refugiam în adevăruri ”absolute” și în principii. Mă ascundeam de plumbul topit al propriilor emoții sub măști și construiam zgârie-nori interiori din strălucitorul oțel inoxidabil al minții, îngropându-le în spatele unei măști impenetrabile. Locuiam în aceste capodopere mentale fără să-mi pot imagina minunăția lumii și a umanității, în aerul condiționat al labirintului mental. Nici nu-mi trecea prin cap că locuiesc într-o butaforie interioară astfel că zâmbetul meu glacial și suficient mă însoțea pretutindeni. Credeam că sunt protejat când, în realitate, eram arhitectul propriei singurătăți în mijlocul lumii. Un ego matur este, desigur, centrat în sine. Doar că este zăvorât în spatele propriei armuri. Maestrul este deasemeni centrat în sine, dar deschis. Asta îi conferă anvergura identității și a simțirii, chiar dacă pentru ego, a simți este o vulnerabilitate. Armura este frică. Transparența este compasiune, un alt nume al iubirii.

Pentru a citi articolul pînă la final accesează contul tău Călătoria Inimii.

Dacă nu ai cont de membru îți poți crea unul aici.
Operațiunea durează mai puțin de un minut.

Ca Membru primești

  • Acces la toate articolele din Revista on-line Călătoria Inimii și la conținut special
  • Materiale video & audio doar pentru membrii
  • Meditații online gratuite
  • Poți participa la workshopuri, conferințe, concerte, evenimente
  • Ai acces webinare LIVE exclusive pentru membri
  • Beneficiezi de reduceri la Cărțile Maestrului Interior
  • Ai acces la un spațiu online de împărtășire și susținere




Comentarii mai vechi (6)

Profundă RECUNOŞTINŢĂ şi GRATITUDINE pentru Iubirea şi Încrederea de a-ţi dezvălui trăirile. Energia din care s-au născut aceste cuvinte, a vibrat în Mine. MULŢUMESC M.AGNIS PENTRU CĂ EŞTI AICI ŞI ACUM ! dana în 11.06.2015

Breathtaking!!!!MAGIC ANTOANETA în 11.06.2015

...felicitari pentru modul in care ai descris periplul prin desert ! Ella în 11.06.2015

Frumos...foarte frumos. Esti magic Horia. SUPERBA transmiterea trairilor. Multumesc ! Rely în 11.06.2015

Măestrie, frumuseţe şi conştienţă.... mulţumesc pentru împărtăşire. Recunoştinţă pentru tot ce ai transmis prin acest articol. Cu stimă şi respect, Adrian. Adrian Daniel în 12.06.2015

WoW! Forta, nebunie, magnetism, frumusete... Toata fiinta ta curge in numele Iubirii. Excelent! ionelia în 27.07.2015

"Practica Prezenței este baza oricărei experiențe de expansiune a Conștienței și punctul de plecare al oricărei experiențe spirituale. Revelația nu este a pleca, ci a rămâne, în deschidere și percepție a tuturor dimensiunilor Realității."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Suflet Nemărginit Suflet Nemărginit

Dincolo de judecata de sine se află bucuria, pacea interioară și libertatea marilor decizii întemeiate pe Claritate și pe Adevăr. Este o carte practică, simplă, directă, plină de concretețe, care ...

Tao Te Ching Tao Te Ching

Tao Te Ching, celebra scriere al lui Lao Tzu, face parte din patrimoniul umanităţii. Unii cred că este o scriere mistică, alţii o consideră o capodoperă ermetică, alţii expresia înţelepciunii ultime ...

Dragoste şi trezire Dragoste şi trezire

Transformarea profundă de conştiinţă prin care trece omenirea ajunge la punctul său cel mai dureros. Crize de toate felurile izbucnesc la nivel planetar, dar toate sunt expresia crizei interioare de transformare ...

Şcoala Zeilor Şcoala Zeilor

Această carte este o hartă şi un plan de evadare. Scopul său este de a vă arăta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotică a lumii, din interpretarea jalnică a existenţei, pentru ...

Funcţiile orgasmelor Funcţiile orgasmelor

Funcţiile orgasmelor este o carte revoluţionară, dedicată atât medicilor cât şi tuturor celor interesaţi să se descopere şi să se înţeleagă pe sine, care oferă o viziune uluitoare ...

Workshopuri relevante

Programul educațional Briza Programul educațional Briza
  Este o abordare integrală a ceea ce numim educație, care are în vedere nu numai acumularea de informație și dezvoltarea structurilor mentale, ci Ființa umană în integrum. Vizează conștientizarea, ...

Practica Prezenței Practica Prezenței
Practica Prezenței Experiența Prezenței este fundamentul întregii Școli a Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de cunoaștere, vindecare ...

Articole pe aceeași temă

Frica și Centrul Frica și Centrul

Suntem asemenea. Uneori îmi este dificil să mă deschid în fața acestor dimensiuni largi ale ființei, îmi este dificil să ies din identificarea cu creația mea numită gândire, din emoțiile ...

Creatorul și mirabila creație Creatorul și mirabila creație

Cine este sau ce este creatorul din spatele creației? Este cu adevărat în spate? Cine trage linia de demarcație între creator și creație sa? Este într-adevăr a sa creația sau este pur și ...

Colinele Revelației Colinele Revelației

Prima dată când am pășit pe dealurile Luncanilor în această viață a fost acum mulți ani. Jos ploua. Am urcat prin noroaie din care colții de stâncă ieșeau ca niște relicve de dinozauri. ...

De nepătruns?... De nepătruns?...

Am simțit dintotdeauna că există ceva dincolo de realitatea liniară în care ne construim viețile. Ceva adânc, misterios, fascinant, cumva de pătruns... Cel puțin nu prin mijloacele obișnuite, ...

Respirație. RITM. Renaștere Respirație. RITM. Renaștere
Să ne trăim Viața cu mai multă Bucurie în ACUM

Dansând cu valurile, dansând cu stelele, dansând cu nisipul și cu norii, dansând cu ploaia, dansând cu păsările cerului, dansând cu Luna Plină și apoi cu Soarele ce se pregătea ...

AmmaRa pe tărâmuri Mayașe: Trăirea Zeiței Interioare AmmaRa pe tărâmuri Mayașe: Trăirea Zeiței Interioare

17 femei într-o Călătorie a Inimii de renaștere a Zeiței Interioare. Este o Călătorie a fiecăreia dintre noi, dar explorările și trăirile noastre spală dimensiuni largi ale Conștiinței, căci ...

Viața este o Călătorie inițiatică Viața este o Călătorie inițiatică

Te-ai gândit vreodată că Viața ta este de fapt o călătorie inițiatică? Că fiecare situație, fiecare întâlnire, fiecare gest pe care îl faci este parte din această Călătorie? Nimic ...

Momentul ZERO al Conștiinței Momentul ZERO al Conștiinței

Eram în Ciudad de Mexico, pe ultima sută de metri a marii călătorii inițiatice a acestui an. O călătorie enormă, pentru noi, cei care ne-am asumat centrul, dar și pentru ei, exploratorii conștiință. ...

Relație și Creație Relație și Creație
realitatea curge din noi, conștient sau nu

Uneori, frica, furia, agresivitatea, auto-justificarea, adică ego, consumă toate resursele noastre de energie creatoare. Nu mai rămâne nimic pentru a împlini ceea ce ne dorim. Nu ne mai rămâne ...

Luna neagră Luna neagră
Aripa și Dorința

Suntem, în aceste zile, îmbăiați într-o energie care ne atrage atenția că dorințele – mai ales cele ale unui ego imatur - ne vor fi amplificate. Și tot ce vine odată cu ele: competiție, ...

x