Călăuza rubrica Luncaniul, un spațiu fără granițe

Publicat la 14.06.2017 Comentarii

Bogdan Grigoraș

Mi-am început căutările împins de dorința de a lua contact cu adevărul profund din interior. Nu știam să-l numesc sau să identific măcar natura acestei căutări. Doar simțeam că trebuie să existe ceva mai mult decât ceea ce trăiam. Câteodată era doar o impresie sau poate o intuiție, alteori acel mai mult îmi invada spontan conștiința, ca un fel de reamintire magică a Întregului.

În perioada adolescenței am trecut printr-o etapă mistică, căutându-mi refugiul în bisericile ortodoxe – a fost o perioadă extrem de scurtă, două luni a durat cu totul – căci deziluzia a venit rapid. Adevărul nu putea fi găsit acolo, nici măcar în spatele cuvintelor preoților preocupați de lege și dogmă, de moralitate sau de bani. Este ceva fals ce răzbate din toate gesturile pe care le face biserica, instituția, prin reprezentanții săi, toate acțiunile lor sunt rupte de acel adevăr lăuntric pe care îl căutam cu înfrigurare.

Au fost vremuri tulburi după 89 în această țară în care nimeni nu prea știa cum să se raporteze la noua filosofie de viață, nimeni nu avea habar despre capitalism, liberă inițiativă, libertate de expresie. Adulții erau nedumeriți, iar confuzia lor a devenit ușor confuzia noastră, a generației care trebuia să facă tranziția. Vă mai amintiți cât de mult s-a vehiculat acest termen – tranziție – până a devenit desuet și lipsit de substanță? În acest context au apărut vânătorii spirituali, cei care promiteau salvarea, finalul suferinței și fericirea eternă. Unii erau vindecători, alții „propovăduitori ai cuvântului evangheliei”, unii lucrau cu bioenergie, iar alții citeau aura. Nenumărate sisteme energetice au invadat piața, o multitudine de informații despre spiritualitate erau vehiculate peste tot, iar recent mai ales prin intermediul internetului... idei, păreri, teorii, toate gravitând la fel în jurul ideii de mântuire.

Cu toată această avalanșă de informație, sentimentul profund al separării de Adevăr nu se stinsese prin nicio metodă, căutarea avea să continue. A venit și momentul când am întâlnit conceptul de maya, iluzia și iluminarea, mi-am dorit nespus iluminarea. În mintea mea era cam așa: o dată obținută elevarea sau iluminarea întreaga mea existență ar fi urmat să devină lină, accesibilă și cu pronunțate accente extatice. Urma să mă detașez în totalitate de tot ceea ce era mărunt, nesemnificativ, sumbru, urma să mă ridic deasupra condiției umane, deasupra suferinței. Toată această lejeritate urma să survină după un moment bine delimitat, cel al iluminării. Dar cum se obține iluminarea? Deși nimeni nu emana acea energie inconfundabilă a celui care trăiește Adevărul, toți cei care vorbeau despre iluminare păreau că știu foarte bine drumul, cum se atinge acea stare, însă nimeni nu părea că își dorește să parcurgă acel drum pe bune. Asta m-a debusolat și mai tare.

Aici în Școala Maestrului Interior am aflat un adevăr inconfortabil, și anume că eu sunt singurul responsabil de (ne)fericirea mea, nimic dinafară, oricât de fabulos ar fi contextul în care trăiesc, nu îmi garantează liniștea sufletească. Am văzut că există oameni care au o mulțime de bani și totuși nu sunt oameni bogați, deoarece ei nu știu să se bucure de creațiile lor, mai curând se tem că vor pierde ceea ce au, sunt suspicioși. Am descoperit că există oameni care vorbesc despre spiritualitate, despre Dumnezeu sau despre deschiderea Inimii și care nu au trăit niciun moment de revelație, nu au gustat nicio clipă din nectarul ființei. Și asta desigur tot din frică, căci calea către înălțime trece prin hăurile negre create și întărite chiar de către noi înșine. Ceea ce este însă cel mai important este că am recunoscut în mine aspecte de care m-am ferit toată viața.

Am descoperit că nu există iluminare, așa cum o imaginam eu. Procesul de devenire este permanent, nu se oprește niciodată, și este un proces prin care devin din ce în ce mai conștient de felul în care creez realitatea numită experiență de viață. La început nu mi-a plăcut deloc ceea ce se revela percepției mele, ceea ce ascunsesem ani și ani, de mine însumi. Mi-am văzut cu claritate de cristal lașitatea în momente în care aveam nevoie de curaj, mi-am privit în față atașamentele față de stările extatice și fuga de conținuturile mai puțin digerabile, mai ales fuga de durere. În mod ciudat căutarea „stărilor elevate” se împletea mai mereu cu o înclinație insidioasă către stări de natură depresivă, bazate pe o gândire eroică-infantilă: gândul că suferința este nobilă. Toate poziționările absolute au ieșit la suprafață și nu era deloc confortabil.

Treptat am recunoscut și am acceptat în mine și întunericul, nu doar lumina. Fiecare workshop, fiecare Călătorie a Inimii a reprezentat un jalon, un reper major în acest proces permanent de trezire la o realitate mai amplă, mai bogată, mai vie și mai frumoasă. Călătoria Inimii, călătoria mea sau a ta – nu e nicio deosebire – este sintagma care definește cel mai frumos procesul de transformare, care este un proces continuu de elevare a conștienței, este despre a percepe din ce în ce mai mult din creație și despre asumarea statutului de Creator absolut. Este despre conștiența faptului că realitatea pe care o trăiesc este realitatea pe care o creez. Este în primul rând despre înțelegerea felului magic prin care atenția mea devine gând, emoție, energie vitală iar în final se experimentează pe sine drept realitate fizică.

Dintre toate aceste jaloane, întâlniri miraculoase cu oameni, situații, dintre multitudinea de revelații și experiențe de conștiență extinsă mi-au rămas impregnate în suflet momentele remarcabile petrecute în acel spațiu fără granițe din munții Orăștiei. Este un spațiu fizic, de conexiune directă cu natura profundă, neatinsă de poluare, plină de sevă, un loc unde ne întoarcem în fiecare an cu inimile pline de dor... podișul Luncani.

De fiecare dată când urcăm acolo, deasupra lumii, lăsăm în urmă toate grijile, toate preocupările vieții de la oraș, lăsăm jobul și toate proiectele noastre, lăsăm conflictele din relații, lăsăm trecutul... Pentru a clădi ceva nou în viața noastră avem nevoie să ne desprindem de vechi obiceiuri, vechi perspective, legături ce nu ne mai împlinesc, nu mai servesc propriei creații. Acolo sus totul este mai ușor, totul ne stă la dispoziție: intrăm mai rapid în prezență, accesăm mai ușor stările extinse ale percepției, revelațiile sunt semnificative, trăirile sunt mai intense. Un apus de Soare la Luncani este o poartă către dimensiuni nebănuite ale Ființei, un concert de triluri de privighetori te transportă automat în Centrul Universului, deschide Cerurile și te înalță, te conduce către a trăi în corp experiența divină. Vi se pare puțin? Vi se pare mult? Pentru a trăi toate acestea este nevoie doar să asculți, un gest atât de simplu, și întreaga splendoare a ființei se dezvăluie uneori în lacrimi de recunoștință, alteori în valuri de bucurie, alteori în clipe de deplină nemișcare.

În acest spațiu conexiunea cu Pământul este esențială, rădăcinile noastre umane sunt hrănite, arhitectura interioară a corpului se ajustează în permanență, într-un proces de vindecare fizică, energetică și emoțională. Este locul în care greutatea trecutului este înlocuită cu lejeritatea deschiderii față de trăirea plenară, atât de simplă și totuși atât de dificilă uneori. Aici și Acum devin ușor accesibile, sunt la îndemână, iar această stare de prezență este fundamentul pentru întreg procesul de iluminare, pentru vindecare, pentru integrare, bucurie, vitalitate. Sentimentul de lejeritate vie, de curgere cu viața te va însoți la fiecare pas pe colina Lunii și pe dealul Zmeului.

La Luncani am avut cele mai adânci revelații, primele amintiri la nivel de suflet, primele intuiții despre evenimente majore din trecutul meu, cele mai frumoase deschideri, cele mai profunde momente de ascultare. Au fost numeroase momente în care timpul a curs altfel, am pătruns dincolo de granița formelor, am perceput spațiile de sub scoarța copacilor, de sub pielea animalelor, de sub crusta pământului și de deasupra norilor. Am vărsat lacrimi de recunoștință și am rămas uimit în fața splendorii existenței. Este un spațiu al vindecării, al reamintirii de sine, al iubirii necondiționate.

Chiar acum când scriu aceste rânduri simt emoția reîntâlnirii cu Luncaniul drag inimii mele și cu toate trăirile din această vară. O vară plină, nenumărate prilejuri de a trăi revelația despre Adevărul interior – cine sau mai curând Ce ești cu adevărat? Care este natura ta profundă? Căutarea se poate opri chiar acum, nu mai ai nevoie de metode sau practici spirituale complicate, nu mai ai nevoie de sisteme energetice sau tehnici de eliberare în nu știu câți pași. Adevărul este accesibil și este înăuntrul tău, aceasta este marea Revelație! Ești pregătit(ă) să devii propriul tău Maestru?




"Maestrul este acela care alege experiența încarnării, păstrează în adâncuri amintirea inefabilului, pentru ca în cele din urmă, după o lungă căutare, să se retrăiască pe Sine. De data aceasta în Corp. Maestrul Interior este starea de conștiință a Umanității iluminate."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Funcţiile orgasmelor Funcţiile orgasmelor

Funcţiile orgasmelor este o carte revoluţionară, dedicată atât medicilor cât şi tuturor celor interesaţi să se descopere şi să se înţeleagă pe sine, care oferă o viziune uluitoare ...

Shaman – Spiritul plantelor Shaman – Spiritul plantelor

Shaman – Spiritul plantelor este o carte fabuloasă, în care autorii explorează tehnicile şamanilor din Amazonia, Haiti şi Europa. Vindecările, clarviziunea, ceea ce şamanii numesc „recuperarea ...

Adâncimile cuvântului Adâncimile cuvântului

Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt pentru a-l alătura imaginii lui Brother David Steindl-Rast, atunci acesta ar fi cu siguranță “adâncime”. Este călugăr benedictin, dar ceea ...

Setea de întregire Setea de întregire

Neliniştea pe care o simţim este acel imbold înnăscut, lăuntric care ne împinge în direcţia posibilităţilor noastre spirituale. Setea de întregire este tendinţa dinamică datorită ...

Tao Te Ching Tao Te Ching

Tao Te Ching, celebra scriere al lui Lao Tzu, face parte din patrimoniul umanităţii. Unii cred că este o scriere mistică, alţii o consideră o capodoperă ermetică, alţii expresia înţelepciunii ultime ...

Workshopuri relevante

Programul educațional Briza Programul educațional Briza
Este o abordare integrală a ceea ce numim educație, care are în vedere nu numai acumularea de informație și dezvoltarea structurilor mentale, ci Ființa umană în integrum. Vizează conștientizarea, ...

ShamaniA ShamaniA
Cum ar fi, dacă tot vorbim de Noul Pământ, să începem a crede, precum popoarele indigene, că oamenii aparțin pământului și nu invers. Acesta ar fi primul și, cu siguranță, cel mai important ...

Atingerea Vindecătoare a Ființei Atingerea Vindecătoare a Ființei
Mulți au auzit despre dimensiunea vindecătoare a atingerii, dar puțini cred că aceasta face parte din natura adâncă a Ființei fiecăruia. Vindecarea prin atingere este, de fapt, o vindecare prin Conștiență, ...

Astrologie Arhetipală Astrologie Arhetipală
Ştiinţă şi artă, cunoaştere raţională si simbolism deopotrivă, Astrologia poate fi de multe ori ascunsă raţionamentului logic, dar rămane mereu transparentă intuitiei şi percepţiilor survenite prin ...

Practica Puterii Feminine Practica Puterii Feminine
Dacă ai nevoie de susținere, de conținere, de un loc în care să te simți auzită și ascultată, un spațiu în care să-ți dai voie să devii femeia care ești menită să fii, te invit să-ți ...