Punct rubrica Setea

Publicat la 04.07.2017 Comentarii

Horia Francisc – Țurcanu

1. Arșița

Un fel de tânjire interioară după ceva nedeslușit, un fel de dor arzător, de gol care se cere umplut, o memorie care-și caută amintirile și nu le găsește. Sentimentul că mai e ceva dincolo de platitudinea existenței, dincolo de butaforia rolurilor pe care le jucăm în existențele noastre, însoțită apoi de un fel de frică pe măsură ce ne afundăm în meandrele labirintului. Lipsa de sens.

Nu mulți oameni își dau seama de acest lucru, dar există o singură căutare, vieți după vieți. Aceea a Întregului. Sentimentul profund de alienare, de separare, îl reparăm prin creațiile noastre.

Creăm relații, și fiecare relație cu altă ființă umană deschide încă un fir în ceea ce pare Marele Neant. La început sunt relațiile cu părinții noștri, apoi cu perechile noastre, cu prietenii noștri, femei și bărbați, creăm relații de business și relații întâmplătoare, amiciții superficiale și altele, de o neașteptată profunzime. Toate relațiile pe care le creăm redeschid, fir cu fir, în dimensiunea orizontală a existenței, conexiunea noastră cu Întregul. Ne re-cunoaștem în nenumărați oameni și, după un lung parcurs de experiență de viață ajungem într-o bună zi să ne dăm seama că suntem în adâncurile noastre expresii ale aceleiași Existențe. Arșița căutării se va potoli, odată ce am trăit, fie chiar și pentru un singur moment, Adevărul despre natura ființei.

Aceeași arșiță, aceeași dorință adâncă de re-conectare, ne împinge din interior să investim Atenția noastră, energia sacră a Creatorului în expresia sa umană, în creații precum proiectele noastre, acțiunile noastre. Construim case, firme, cariere, proiecte mai mult sau mai puțin de anvergură, în funcție de Conștiența și maturitatea noastră. Și tot ceea ce  construim în dimensiunea orizontală a existenței vine să liniștească temporar Arșița, tânjirea după Întreg.

Atunci când întrupăm atributele fundamentale ale divinității, setea uriașă de reîntregire se liniștește, ca și cum ne-am adăpa la izvoarele primordiale ale Vieții.

Relațiile pe care le construim sunt conexiune. Este unul dintre atributele divinității, Unul, conștient că totul se petrece în interiorul său. Relațiile sunt forma încarnată a conexiunii sau a iubirii. Izolați fiind în cochiliile noastre mentale, creăm conexiune, adică relație, și fiecare dintre ele contribuie la re-deschidere și la recuperarea Conștienței integrale. Durează mult, dar este forma încarnată a re-cunoașterii.

Creația de orice fel este divină. De aceea Arșița interioară poate fi potolită prin implicarea totală în ceea ce facem. Proiectele noastre poartă energia noastră în lume și astfel fac parte din proiectul mai mare, metafizic, numit re-întregire.

Bucuria de a trăi, în nenumărate forme, se naște în noi atunci când întrupăm unul dintre atributele divinității. De aceea relațiile și proiectele sunt leacuri pentru Arșița inimii.

2. Umbra

Se întâmplă atunci când gradul nostru de Conștiență este redus. Nu putem desluși că suntem creatorii oricărei relații și a oricărui proiect. De aceea, pare că realitatea ne este străină și mai ales că ceilalți sunt responsabili pentru stările noastre. Ca niște copii, credem că starea de bine, de bucurie, de conexiune, de adevăr pe care o căutăm, se întâmplă în prezența altora, și tragem concluzia naivă că ei sunt cei care creează bucuria. Așa se naște Umbra. Dependența de prezența cuiva de pildă. Nu ne credem sursa bucuriei care se naște într-o relație, ci mai degrabă beneficiarii ei dependenți de prezența altcuiva.

La fel se întâmplă cu acțiunile în care ne investim energia. Putem ajunge workoholici. Muncesc și uit de spleen-ul existențial, de platitudine, de neîmplinire, de tristețe. Dependența de acțiune este Umbră. Nu ne dăm seama că suntem creatorii stării de satisfacție. Credem că bucuria depinde de proiectul în sine. Cuvântul cheie aici este dependență. Plasamentul Atenției este încă odată, în exterior. 

A căuta bucuria de a trăi, bucuria vieții face parte din noi. Doar  că o căutăm în exterior, și asta generează ... suferință în cele din urmă. Este o expresie a separării lăuntrice, a amneziei spirituale, a identificării totale cu mintea, este compulsiune, luptă, durere.

Căutăm starea de bucurie crezând că depinde de un om, de o relație, de un proiect, de bani, de țara în care trăim, de lumea în care trăim.

Odată cu Conștiența noastră, adică profunzimea și anvergura percepției noastre despre realitate, ajungem că ne dăm seama, la capătul unui proces dureros asimilabil cu o criză psiho-spirituală, că starea de bucurie, de pace, de conexiune, luminozitatea existenței își are sursa în interiorul nostru. Este o chestiune de deschidere, de încredere față de realitate. Decurge din re-cunoașterea realității ca făcând parte din noi înșine.

Dependența de exterior dispare, căci ceea ce părea exterior devine eu însumi. Realitatea curge din noi în fiecare moment, fie că suntem conștienți de acest lucru fie că nu. Dacă nu suntem conștienți, credem că realitatea ne este străină. Devenind conștienți o descoperim parte din noi. Ne recunoaștem ca și creatori ai propriilor noastre stări. Tot ceea ce creăm, relații, proiecte, acțiuni, perspective, își transformă natura. Inclusiv relația noastră cu propriul nostru trecut. Vindecarea este consecință a Conștienței.

Dar cei care fac pasul sunt încă puțini. Majoritatea rămân timp îndelungat în starea de separare și de dependență față de exterior. Prizonieri ai Umbrei.

3. Golul

Relațiile, proiectele și alte lucruri care ar putea aduce bucuria de a trăi, aduc doar durere în acest stadiu de prizonierat al umbrei, adică de inconștiență. Arșița lăuntrică se domolește pentru momente scurte cu mâncare, cu alcool, cu droguri, cu sex, cu muncă, cu oameni, cu bani, cu senzații tari, cu .... Lista plasturilor destinați alinării melancoliei, lipsei de sens, durerii, rătăcirii este lungă. Toate acestea domolesc presiunea minții, a realității, a labirintului pe care îl creăm noi înșine și pare că sunt o soluție. Și sunt, într-adevăr. Dar o soluție perversă. Avem nevoie din ce în ce mai mult și mai des, efectul este din ce în ce mai subțire. În vreme ce fugim de labirint, îl creăm, îl adâncim. Dualitatea, separarea devine din ce în ce mai profundă. Criza mai arzătoare.

A umple golul de semnificație în viețile noastre cu orice din toate acestea, nu este niciodată o soluție. Mai degrabă o capcană. Un singur lucru poate umple cu adevărat acest gol și potoli Arșița pentru totdeauna: Conștiența a ceea ce suntem, a adevăratei noastre naturi. Ieșirea din labirint se revelează întotdeauna atunci când ne oprim, când încetăm să mai căutăm panacee pentru suferință, când realizăm că suntem creatorii propriilor noastre vieți. Când realizăm că noi înșine am creat, dintotdeauna separarea care ne ține prizonieri.

Toate dependențele noastre, de oameni, de mâncare, de alcool, de droguri, sunt dependențe de stare. Dorim starea care, chiar și pentru un moment, ne proiectează în afara labirintului. Dorim eliberarea de presiune. Alcoolul și orice alt lucru care creează dependențe nu fac altceva decât să umple, pentru un moment, Golul interior, să disipeze Umbra și să potolească setea imensă de recuperare a stării de unificare, de integralitate.

Da, înțelegi foarte bine dragul meu, draga mea, afirm aici că orice dependență, de orice lucru exterior, are la originea sa căutarea fundamentală, unică, proprie oricărui om încarnat: aceea de reunificare. Setea uriașă de Întregire și fuga de durerea inerentă separării.

Dependența nu este străină nimănui. Toți credem că avem nevoie de ceva anume, care ne lipsește, pentru a fi fericiți.

Privește împrejurul tău cu detașare, cu zâmbet, cu Conștiența Maestrului tău interior. Dependența este un mod de a trăi propriu identificării, infantilismului psihologic, imaturității lăuntrice, un mod naiv de a umple un gol care nu ține de altceva decât de Conștiența noastră. Este sosit deja un timp al rezoluției interioare, al transformării. Adevărata soluție la Setea de Întregire este întregirea însăși. Este a trăi în Conștiență. Aceasta este transformarea lăuntrică către care ne conduce orice dependență. Căci suntem, cu adevărat, creatorii stărilor noastre.

4. Criza de transformare psiho-spirituală

Primejdie și oportunitate, aceasta este definiția crizei. Primejdia vine din afundarea tot mai adâncă în durere. Un fel de cerc vicios. Oportunitatea vine dintr-o alegere diferită de care devenim capabili uneori abia după ce ajungem pe fundul existenței. În mijlocul dezastrului se naște un nou nivel al experienței de viață.

Nimeni nu este scutit de confruntarea cu Golul interior, cu Umbra, cu Arșița. Ele fac parte din natura experienței umane și a separării de Întreg și de Adevărul său. Îl redescoperim în noi înșine. Cu siguranță ai împrejurul tău pe cineva dependent. Poți vedea chinul cercului vicios și suferința. O poți recunoaște pentru că este propria ta suferință. Poate nu ești dependent la fel ca el/ea, dar ești în alt fel. Poate ești depedent/ă de sistemele sociale ale acestei lumi, poate te temi să-ți schimbi job-ul deși ai vrea acest lucru, poate ești dependent de o relație la fel de toxică ca și cea cu alcoolul sau drogurile, care-ți aduce la fel de multă durere. Toate sunt dependențe și funcționează în același fel.

Toate conduc către criză. Iar crizele conduc la transformare. Sau la prăbușire. Cu adevărat poți alege.

Ceea ce căutăm cu toți, starea de întregire, bucuria re-cunoașterii realității și a naturii noastre, este disponibilă prin mijloacele directe ale lucrului cu propria noastră Conștiență. Conștiența este calea regală a eliberarării de orice dependență, de umplere a Golului, de vindecare a alienării și de potolire a setei de adevăr despre experiența vieții. De ieșire din durere, din frică, din cercurile vicioase ale labirintului pe care l-am creat.

Există chiar și o călătorie, magnifică, oferită de Școala Maestrului Interior și pusă în operă de Anghel Bogdan Grigoraș, destinată acelora care fie aleg să iasă ei înșiși din furcile caudine ale dependențelor, fie sunt apropiați ai unor oameni care se luptă cu balaurul. Este o călătorie de conștiință care folosește mijloacele simple ale experienței spirituale și artele Prezenței și ale respirației conștiente pentru a crea starea de completitudine, de integralitate. Oamenii descoperă că ceea ce caută în alcool sau în droguri este accesibil acum, aici, de o mie de ori mai profund, mai înalt, mai magnific, prin propriile puteri, decât orice ar putea aduce alcoolul. 

5. Christina

Ea este un personaj extraordinar care a descoperit prin propria sa experiență adevărul despre dependențe și care a intuit conexiunea fundamentală între acestea și căutarea spirituală. A scris o carte magistrală despre rădăcinile spirituale ale dependențelor și despre abordările transpersonale vindecătoare ce decurg din această perspectivă. Grof. Christina Grof. Soția lui Stanislav Grof, părintele psihologiei transpersonale. Propria sa experiență a condus-o către o sintetizare impecabilă a principiilor de lucru cu crizele psiho-spirituale și formularea unor adevăruri care au ajutat milioane de oameni să iasă din labirint. Cartea ei Setea de Întregire este la loc de cinste în raftul cărților fundamentale ale Maestrului Interior. A fost în România împreună cu Stanislav, ca oaspeți ai Călătoriei Inimii. Un interviu de excepție realizat în 2014 cu Christina este disponibil mai jos.

Această carte este sursă de inspirație și punct de plecare pentru mii de oameni din România care ajung să realizeze că cheile împărăției sunt în propria lor inimă. Sunt oameni care se confruntă cu Golul, cu Umbra, cu Arșița, așa cum o faci și tu într-o măsură sau alta. Nu există decât o singură căutare pentru noi toți. Unii aleg calea dificilă a scufundării în dependențe ca soluții în fața durerii, a neantului, a labirintului. Dar ne privește pe toți. A fugi în muncă pentru a uita de scorburile propriei vieți nu e cu nimic mai glorios decât a fugi în alcool. A fi dependent într-o relație nu e cu nimic mai puțin dureros decât dependența de marijuana. Pentru noi toți, această carte a adus ceva prețios.

Setea de Întregire și apa Vieții

Alături de călătoria de conștiință a lui Anghel Bogdan Grigoraș ce are în centru lucrul cu stările de dependență, această carte a devenit în timp un fel de evanghelie a celor care se confruntă cu această provocare a vieții. Mii dintre ei au transformat primejdia în oportunitate și au trecut pe un nou nivel al conștienței experienței de viață datorită acestei cărți.

Acum s-a transformat într-un proiect al Călătoriei Inimii, la care poți participa dacă simți că rezonează în tine ceva din toate acestea. Mii de cărți urmează să ajungă la cei care au nevoie de ele. Poți contribui la acest act de Conștiență, de reparație, creare de potențial transformator. Nu există familie sau comunitate oricât de mică, în care să nu fie nevoie de această carte. Pretutindeni există cineva care se confruntă cu provocarea alcoolului, a drogurilor a depedențelor de orice fel. Această chestiune ne privește pe toți, căci este despre noi înșine sau despre oameni pe care îi iubim. Implică-te deci! Soluția dependențelor nu sunt medicamentele, ci crearea stării de completitudine, de integralitate pe care o căutăm noi toți.

Christina Grof a făcut marea trecere pe partea cealaltă a vălului. Dar Cartea sa, care merită scrisă cu majusculă, a rămas aici, împlinindu-și menirea. Proiectul Setea de Întregire este deschis și are nevoie de voi, cei care sunteți pe Cale. Exploratori ai conștiinței, călători ai inimii sau pur și simplu oameni care devin ceea ce sunt cu adevărat, suntem într-o singură căutare. Unii dintre noi sunt rătăciți. Dar sunt dintre noi. Această cale este un instrument terapeutic, inspirator, deschizător de noi orizonturi și este menită să dezvăluie adevărul despre depedențe și rădăcinile lor adânc înfipte în căutarea universală a Întregirii.

Toți suntem însetați. Toți cunoaștem Arșița, ne confruntăm cu propriile noastre Umbre, toți cunoaștem Golul și încercăm să-l astupăm cu tot felul de lucruri. Unii dintre noi avem norocul de a fi descoperit Calea. Îi putem ajuta și pe ceilalți să o facă, oricât de adânc s-au scufundat în inconștiență. Labirintul este propria noastră creație. Doar noi îl putem dizolva. Și împreună este întotdeauna mai ușor. Contribuie la acest proiect. Cei care au nevoie de această carte sunt aspecte ale propriei ființe.

Nu este despre a salva pe cineva. Ci despre a crea oportunitatea, potențialul ca oameni asemenea nouă să aleagă ei înșiși Calea sacră a adevărului despre sine. Nu este despre a sări în ajutorul cuiva, ci despre a deschide porți și pentru alții. Doar pentru că PUTEM să facem asta. Pentru că asta reprezintă măsura noastră.

Horia Francisc – Țurcanu

Articole pe aceeași temă: Oameni în cușcă, Magicianul în mijlocul Realității sale




"Căutăm Maestrul înafară câtă vreme nu găsim încrederea în noi înșine și în Existență. Încetând căutarea, ego se dizolvă și survine miracolul Încrederii în propria noastră Creație."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Psihologia viitorului Psihologia viitorului

Psihologia viitorului reprezintă chintesenţa operei lui Stanislav Grof şi un punct de referinţă în psihologia secolului XX. Este o carte care sparge barierele şi spulberă viziunea mecanicistă asupra ...

Bebeluși Deștepți Bebeluși Deștepți

Felul cum sunt trataţi copiii în primii lor ani de existenţă are o influenţă decisivă şi de durată. Fiecare transformare personală prin Conștiență schimbă Conștiența întregii lumi. ...

Despre moarte şi a muri Despre moarte şi a muri

Moartea, iată ultimul mare subiect tabu al timpurilor noastre. Se poate vorbi deschis despre orice trăire, dar nu şi despre moarte. Este un subiect tratat cu reticenţă conveţională, despre care se vorbeşte ...

Iubiri perfecte, relaţii imperfecte Iubiri perfecte, relaţii imperfecte

Totul în viaţa noastră este relaţie, iar calitatea relaţiilor pe care le avem dă în cele din urmă culoarea întregii noastre vieţi. Măsura în care relaţiile noastre sunt pline de ...

Trupul meu, Pământul meu Trupul meu, Pământul meu

Mii de ani de spiritualitate descarnată, de căutare a Spiritului în afara Corpului au făcut umanitatea să ignore complet uriaşul potenţial terapeutic şi ontologic al corporalităţii. Ca şi cum ...

Workshopuri relevante

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Articole pe aceeași temă

Adevăruri Simple despre Schimbări Mărețe Adevăruri Simple despre Schimbări Mărețe

Să ne aduce amine că energia este doar informație. Și misiunea noastră este să învățăm să interpretăm semnele pe care ni le oferă curgerea energiei în realitatea vieții pe care o trăim. ...

Sursa Realității - partea a treia Sursa Realității - partea a treia
Dincolo de barierele minții

Weekendul trecut a avut loc workshopul cu Gary Quinn – Puterea lui Da, poate cel mai non-conformist eveniment care a avut loc pe teritoriul Călătoriei Inimii. A fost despre a recunoaște acele aspecte din ...

Judecătorul Interior: dușman sau prieten? Judecătorul Interior: dușman sau prieten?

În urmă cu mai bine de patru ani am plecat, „forțată de împrejurări”, de la un loc de muncă bine plătit, simțind că vreau să mă opresc din a fi un „robot” cu puține ...

Sub imperiul dependențelor Sub imperiul dependențelor
Setea de Întregire și Eliberarea

Respir. Mă așez în centrul meu și inspir pe nas și expir pe gură. Îmi formez un centru de senzații în piept, ce îmi conectează atenția în corp. Îmi duc atenția în ...

O Călătorie a Inimii  împreună cu Stanislav Grof O Călătorie a Inimii împreună cu Stanislav Grof

Marea Călătorie a Inimii în care la centru, alături de noi, a fost Stanislav Grof, s-a terminat. E un fel de a spune, căci, așa cum știu bine aceia care practică stările de expansiune ale Conștiinței, ...

Teatrul Interior și parcursul redobândirii Conștienței Teatrul Interior și parcursul redobândirii Conștienței

”Mă caut pe mine însumi”, asta spun aceia care au depășit faza primară a căutării divinității în exterior. ”Mă caut pe mine însumi”. Este expresia evidentă a dualității, ...

Miza cea mare Miza cea mare
Pacea cu mine însămi

Nu există un preț al păcii, pentru că singura pace posibilă este aceea cu Sine, și tot așa, nu există un preț al iubirii, pentru că singura Iubire posibilă este aceea cu Sine. De aceea, mă desemnez emisar ...

2016 – Timpul Maestrului Interior 2016 – Timpul Maestrului Interior

Conștientizează un moment realitatea sferică dimprejurul tău, obiectele, formele, oamenii, sunetele, și felul în care te afli în mijlocul realității tale, în mijlocul experienței tale de ...

Claritate. Autenticitate. Viață. Iubire Claritate. Autenticitate. Viață. Iubire
Noi începuturi

Un barometru care ne arată întotdeauna cu mare precizie starea sufletului este mișcarea. Iar ea, mișcarea, nu minte niciodată. Abia când începem să ne mișcăm ne dăm seama cât de mult ...

Uși deschise Uși deschise

Am reflectat, pe malul mării, la închideri, separări, lipsă de autenticitate. Doar apoi am putut să mergem către deschidere. Către noi începuturi. Către noi perspective. Și asta este, de fapt, ...

x