Maestrul Interior rubrica Singuri în Paradis

Publicat la 14.07.2017 Comentarii

 

Luppia Magna. De Sânziene

Suntem în Poiana lui Om. 12 bărbați pregătiți să plonjeze în adâncurile ființei. Locul este unul a cărui sacralitate transpare din fiecare fir de iarbă, din fiecare fag secular ce leagă Cerul cu pământul. Colina este perfect rotundă. De jur împrejur sunt păduri nesfârșite. Jos, în vale, drumul care duce spre Sarmizegetusa. Suntem în Podișul Luncanilor, la vreo 12 kilometri de Dealul Zmeului, unde este centrul Școlii Maestrului Interior. OM este numele străvechi al sacerdotului, cel care unifică prin propria Conștiență dimensiunile, cel care creează axa verticală, transcendentă a Ființei, pentru sine, pentru ceilalți, pentru Umanitate. Poiana lui Om este un loc a cărui splendoare mustește de suferință. Aici s-a sfârșit o lume, odată cu moartea rituală a aceluia care a purtat numele de Decebalus. Experiența umană, durerea, furia, frica, sentimentul zădărniciei de pildă, nu dispar niciodată. Decât atunci când creatorul lor se întoarce pentru a retrăi diferitele împrejurări și reușește să se repoziționeze în raport cu durerea. Este baza vindecării prin lucru cu stări de conștiință extinsă. Într-un fel, pentru asta suntem aici, în Poiana lui Om. Pentru a plonja în adâncurile propriei ființe și pentru a (ne)schimba trecutul.

Trecutul este experiență de viață condensată. Forma noastră fizică, acest trup din carne și sânge are încrustată în adâncurile sale întreaga noastră experiență. Tot ceea ce am trăit vreodată, în această viață sau în altele, este aici, acum. Nu trebuie să plecăm nicăieri pentru a ne vindeca, nici pentru a trăi adevărul despre noi înșine. Este suficient să avem curajul să plonjăm în adâncuri cu ochi clari, cu noi alegeri. Aceasta este vindecarea. Existența este un continuum. Nimic nu dispare, nimic nu se sfârșește. Fiecare gest pe care îl facem vreodată există pentru totdeauna. Până când alegem să-l schimbăm.

Luppia Magna este un grup avansat de lucru cu stările de conștiință extinsă, destinat bărbaților. În esență, marile noastre Călătorii sunt dedicate transformării interioare și transformării propriei noastre vieți. Tema acestei explorări este relația cu principiul feminin care se exprimă în viețile noastre: mame, surori, iubite, soții, fiice. Principiul feminin al existenței este materia, corpul, natura, densitatea, lumea formelor. În esență, relația cu femeile din viețile noastre și mai ales relația de cuplu, reprezintă cu precizie relația noastră cu lumea, cu dimensiunea încarnată a existenței și configurează paradigma prin care privim existența, felul în care o înțelegem. Este o temă arzătoare. Gradul de Conștiență, adică de profunzime cu care putem percepe realitatea, dictează profunzimea relațiilor noastre. Cu cât suntem mai conștienți, cu atât percepem mai mult din realitate iar relațiile noastre sunt mai profunde. Iar alegerile noastre sunt fundamental diferite relativ la gradul de Conștiență. Există lucruri în trecutul nostru pe care nu le-am mai face la fel, pentru că acum suntem altcineva. Conștiența acestui moment este alta, privirea noastră asupra lumii este diferită și acțiunile noastre ar fi altele. A vindeca trecutul nu este altceva decât a intra în durerea veche și a alege din nou, într-un mod care să ne reprezinte acum.

Trecutul are nenumărate straturi. Există un trecut personal, al gesturilor pe care ni le amintim, dar există și spații trans-generaționale, trecutul părinților noștri și al strămoșilor, există trecutul colectiv și trecutul trans-biografic, precum și o experiență a sufletului. Momentul acum de Conștiență schimbă lumea.

Atunci când suntem identificați complet cu spațiul mental, conștiența liniară se referă exclusiv la lumea formelor. Este labirintul. Celălalt – în acest caz femeile din viețile noastre, se rezumă la rolurile pe care le jucăm unii față de ceilalți și la aparența fizică. Realitatea pe care o experimentăm este plată și de multe ori dureroasă ca urmare a superficialității. Este însoțită de sentimentul singurătății și al neputinței, al separării. Impresia că nu putem fi împreună niciodată cu adevărat, că nu ne putem cunoaște, nu ne putem simți. Este atributul unui mod rudimentar de relaționare și expresia imaturității psihologice și spirituale. Este bărbatul care nu a depășit niciodată modul de relaționare propriu băiețelului. El nu poate vedea femeia decât prin prisma rolului pe care aceasta îl joacă față de el. Nu poate percepe profunda Feminitate a mamei sale. O vede doar ca pe mama. Nu poate percepe misterul adânc al ființei în perechea sa, ci doar ca pe un rol social, sexual sau de alt fel. Principiul feminin al existenței se revelează doar unui bărbat, nu băiețelului. Toate dramele noastre se nasc din imaturitatea lăuntrică, din neputința de a vedea realitatea unei relații decât dintr-o singură perspectivă. Toată durerea pe care o naștem în timpurile inconștienței noastre are nevoie de alegeri noi și de perspective noi. Altfel, ne vom repeta poveștile la nesfârșit. Labirintul.

Un spațiu sacru

Existența la nivelul infantilismului psihologic și spiritual se caracterizează prin compulsie, prin pretenție, prin tensiune. Relația de cuplu este mai degrabă un meci care are ca miză a avea dreptate, a demonstra, iar iubirea are mai degrabă aspectul unei bătălii în care este vorba despre raporturi de putere. Sexualitatea este nevolnică și uneori capătă aspecte aberante. Relația se tocește rapid și intră în vrie. Modele vechi de comportament ies la suprafață, amprenta părinților și amprente mai adânci, trans-generaționale, grefate pe un anumit tip de psihologie care solidifică rolurile. Relația devine un fel de labirint confuz și ceea ce numim iubire este mai degrabă imersat în grijă, neîncredere, închidere, justificare. Tranzacția ia locul deschiderii, rolurile iau locul dansului magic al vieții, ajungem, deși împreună, să nu ne mai re-cunoaștem.

Ca într-un joc de oglinzi, psihologia propriei relației de cuplu se transferă în relația cu lumea. E un joc naiv și crud, care creează durere și emoții distructive, dar cel mai mult sentimentul de separare față de context. Din nou, Labirintul. Lipsa de respect pentru dimensiunea densă a existenței, pentru materie, vine din neputința de a vedea mai adânc decât forma. Imaturitatea lăuntrică crede că știe, și astfel reduce existența la nivelul înțelegerilor trecutului. Nu poate percepe viața ascunsă în interiorul formelor și nici divinitatea imanentă a existenței. Copacii sunt doar nume din cartea de biologie, pământul este doar o piatră, cerul doar o abstracție despre care am văzut un documentar. Sacralitatea existenței este ascunsă. Relația sferică, sacră, multidimensională și divină cu existența se reduce la platitudinea zidurilor pe care le construim singuri împrejur.

Citește tot articolul și accesează arhiva integral

Primește direct pe mail noutățile (articole, workshopuri, evenimente, cărți)





"Atenția este o formă sacră de energie care curge din Ființă pentru a crea Realitate și Experiență. Unde este Atenția, acolo este Prezența, acolo este Creația. Ce ai creat astăzi cu Atenția ta?"

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Stima de sine Stima de sine

Pentru copiii noştri suntem un fel de oglinzi. Felul în care noi reacţionăm influenţează imaginea pe care copii şi-o formează despre sine. Suntem reperele cu ajutorul cărora ei se construiesc pe ei ...

Trupul meu, Pământul meu Trupul meu, Pământul meu

Mii de ani de spiritualitate descarnată, de căutare a Spiritului în afara Corpului au făcut umanitatea să ignore complet uriaşul potenţial terapeutic şi ontologic al corporalităţii. Ca şi cum ...

Întrebări şi Răspunsuri Despre moarte şi a muri Întrebări şi Răspunsuri Despre moarte şi a muri

Lucrarea doctorului Ross este extraordinară, căci a deschis porţile sincerităţii şi ale cunoaşterii, a spulberat marele tabu care plana asupra morţii nu numai pentru noi, aceia care ne confruntăm cu ea ...

Imaginile sufletului Imaginile sufletului

Imaginile sufletului este o carte care vorbeşte despre legăturile profunde dintre tehnicile șamanice străvechi și metoda „constelaţiilor familiale”, identificând principiile spirituale ...

CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL

Trecând peste teama de a fi ridiculizat de colegii de breaslă, peste teama inerentă oricărui cercetător care îndărzneşte să iasă din tiparele rigide ale paradigmei materialiste, cu o superbă ...

Workshopuri relevante

Practica Stării de Prezență Practica Stării de Prezență
Creatorul conștient percepe dinamica permanentă a creației sale. Cu fiecare respirație creează, cu fiecare alegere își aduce contribuția la marea Creație - cea colectivă, iar cu fiecare acțiune concretă ...

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Cea mai profundă dar și cea mai provocatoare dintre abordările Școlii Maestrului Interior, desprinsă din Practica Prezenței, precisă, rafinată, revelatoare – Maestrul Interior ARC, erupe într-un ...

Teatru Arhetipal Teatru Arhetipal
O nouă abordare a Călătoriei Inimii devine accesibilă tuturor, după ce s-a copt în interiorul Școlii Maestrului Interior. Este un pas încă și mai adânc în marele proces ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Este o poartă prin care fiecare ...

Articole pe aceeași temă

MIRACOLUL ÎN-CREDERII MIRACOLUL ÎN-CREDERII

Încrederea este sacră și este singurul antidot pentru frica existențială. Încrederea nu ne poate fi dată. E nevoie s-o găsim singuri, în interiorul nostru, în pofida fricii. Încrederea ...

Restructurare. Responsabilitate. Renaștere Restructurare. Responsabilitate. Renaștere
a 4-a generație

Ne-am tot învârtit în cercuri vicioase ce ne-au ținut departe de adevăratele priorități însă, acest modul cu a sa energie, ne-a adus fiecăruia în parte și tuturor împreună, ...

Practica Puterii Feminine Practica Puterii Feminine
Redescoperirea adevărului tău

Atenție Ieșencelor, și cele din împrejurimi, peste o lună, vin la voi! Chiar de ziua numelui meu! Anul acesta, de Constantin și Elena, am ales să fiu în Centrul Călătoria Inimii de la Iași. ...

O privire în viitor,  din acest Acum al începutului de an O privire în viitor, din acest Acum al începutului de an

Ascult vântul rece și freamătul din adâncurile zăpezii, privind acum, cu încredere, în viitor. Știu că ceea ce gândesc acum, creează viitorul pe care-l voi trăi mâine. ...

Vara noastră la Luncani Vara noastră la Luncani
Vara întoarcerii la noi înșine

Anul acesta, noi și toți cei care au participat la workshop-urile Călătoriei Inimii, am ales să ne creăm o altfel de vară. O vară în care am plecat să explorăm nu realitatea exterioară, fugind de ...

Paradoxul alegerii și Maestrul Paradoxul alegerii și Maestrul

Nimeni nu este profet în țara lui, se spune. Este desigur vorba despre cineva autentic, care chiar are ceva de spus! Esență, nu formă goală împachetată în ambalaj corporatist. Cineva care ...

Conștiența adevărului despre noi înșine schimbă lumea Conștiența adevărului despre noi înșine schimbă lumea
Ervin Laszlo: Trăim în corp fizic, dar informația interioară transcende timpul și spațiul

Faptul că mintea noastră este nemuritoare este parte din înțelepciunea eternă a umanității. Întotdeauna am știut asta, în orice moment al istoriei noastre. Face parte din moștenirea culturală ...

Încotro ne îndreptăm, Femeie? Încotro ne îndreptăm, Femeie?

A avea grijă de tine însăți și a păstra atenția pe o practică spirituală pare a fi un mare lux când în jurul nostru sunt atâtea probleme și când pare că întreaga lume ...

Față în față cu Realitatea pe care am creat-o Față în față cu Realitatea pe care am creat-o
Marea Căutare și uciderea în numele Domnului

Furia reprimată și ipocrizia strălucitoare a lumii în care trăim. Nevoia fundamentală de Conexiune. Identități și transcendență. Maturizarea psihologică și asumarea responsabilității asupra realității ...

O zi de liniște și tăcere O zi de liniște și tăcere

O zi de liniște, așezare și tăcere, cadou de ziua mea. Un dar prețios ce mi-a permis să mă așez, să mă simt și, în același timp, să continuu a simți profunzimile legăturilor dintre noi toți. ...