Shuffle rubrica Experienta Labirintului

Publicat la 23.07.2017 Comentarii

Am intrat în Labirint dintr-un impuls. Sunt curioasă. Ce poate să fie aşa de greu şi să nu mă descurc? O joacă şi o provocare în acelaşi timp. Am păşit în întuneric grăbită să-mi fac treaba : “am făcut-o şi pe asta!” Uşor, ritmul paşilor a încetinit şi mersul a devenit nesigur. Dacă am greşit drumul? Nu am hartă, nu am busolă, singura regulă este să rămân pe drumul meu, să merg până găsesc ieşirea.

Mă uit în jur, nu văd pe nimeni. Nu e nimeni pe strada mea. Întuneric. Oare ăsta e sigur drumul? Da, ăsta e! pe măsură ce înaintez cărarea e mai aridă, îmi simt tălpile reci, mi se face frig, mă strâng uşor. Continui să merg şi să privesc în jur : văd alţi oameni  pe cărări diferite, unii merg cu ochii închişi, unii par zâmbitori, alţii se îmbrăţişează, unii plâng, alţii par desfiguraţi de suferinţă. De undeva din depărtare se aude o voce cunoscută, care strigă, care îndrumă, care ispiteşte,  nu desluşesc. Aşa că mai bine mă întorc la mine, la calea mea. Pe măsură ce cresc sau merg, nu ştiu exact, neîncrederea îşi face loc în piept.  Neîncrederea în mine şi în lume : în părinţi, familie, şcolă, prieteni. Un scurt moment de panică scăpat de sub controlul mental irumpe cu putere şi mă opreşte. Stop! Vreau să fug, să scap de drumul ăsta! Vreau un altul! Sunt tentată să alunec pe alt drum, mă uit în jur şi văd cărări mai frumoase decât a mea : unele mai liniştite, altele cu flori,  cu vedere la munte sau la mare. Invidia, ura, neputinţa, toate dau năvală infiorandu-mi corpul. Aşa că o iau din loc. Repede! Grăbită! Să nu mai văd nimic, de fapt,  ca să nu mai simt nimic. Mă  văd  nevoită să încetinesc pasul la o cotitură, aşa că îmi îngădui o mică pauză. Respir adânc, aerul proaspăt mă scutură uşor de poveri. Nu am încotro, continui. În mod misterios de firesc atenţia  urmează respiraţia. Cu fiecare respiraţie umerii se trag în jos, moi, pasul este mai amplu şi simt în tălpi iarba rece. Zăresc oameni  care, asemenea mie au ales să păşească în Labirint. Drumurile noastre se întâlnesc, se intersectează. Suspiciunea iniţială lasă loc unui sentiment de respect. Cu fiecare cot pasul îmi încetineşte, simt  efervescenţă şi nerăbdare în acelaşi timp. Presimt Sursa. În loc să mă apropii, mă îndepărtez de fapt de Ea. Alte momente de panică, de neîncredere în mine şi în alegerile mele. Poate că am luat o cale greşită,   o să rămân pe veci blocată  aici  fără să găsesc ieşirea. Pare că mă învârt în cerc. Pur şi simplu nu am de ales, merg mai departe, purtând că o povară acest “nu am de ales”.  Respiraţia, mişcarea corpului, vocile din jur mă ţin pe linia de plutire în a mea derivă. Pas cu pas, vremuri după vremuri.

Şi din nou căldură, linişte. Presimt. Încetinesc. Da!  Sursa! Nu mai am nimic de aflat, nimic de căutat. E  înlăuntrul meu. Şi aşa a fost dintotdeauna. Doar că o căutam cu naivitate în afara mea, în ceruri, în stele, în nemurire. Este aici şi acum cu mine,  nu m-a abandonat niciodată, ba mai mult mi-a dat putere şi curaj să merg mai departe. Iartă-mă Inima mea, că te-am ignorat şi desconsiderat! Că n-am auzit şoaptele, durerea şi plânsetele tale, blândeţea şi iubirea, simplitatea şi măreţia ta! Iartă-mă că te-am închis!

Îmi (re)amintesc ce sunt!

Păşesc mai departe cu Inima plină, deschisă. Pământul e cald. Drumul se deschide în faţa mea. Firele de iarbă se aşează în bătaia vântului dezvăluind  prin senzaţii  înţelesuri,  amintiri străvechi. În zidurile de piatră se aprind lumini.  Mă las surprinsă  că un copil: “O inimă  desc hisă poate lumina calea, o poate face lină şi plăcută!!!”

DA, POT !

POT să mă unduiesc pe a mea cale, pot chiar îndrăzni să dansez. Şi o fac. POT să cânt, să mă joc şi să râd. Şi o fac. Chiar acum ! Nu ştiu cât mai am până la ieşire, dar nu contează, căci mă bucur cu fiecare pas pe care-l fac. Interacţionez cu cei din jur fără teamă, fără dorinţa de a le (mai) face pe plac. Nu mai tânjesc după Sursă. E aici cu mine. O simt în fiecare răsuflare. Totul se petrece în Inima mea!

Mă pregătesc să ies din Labirint.  Mă simt mai înaltă faţă de cum am intrat  şi mai dreaptă. Păşesc în lume!

O văd cu alţi ochi, cu privirea limpede şi clară. Văd lumea nouă care se naşte cu oameni  care-şi  trăiesc viaţa conştienţi de ce gândesc, de emoţii,  de energia cu care hrănesc rolurile, atenţi la propriul corp.  Văd chinul şi suferinţa celor rătăciţi în hăţişul mental. Simt durerea tăcută  a Mamei Pământ.  Mă simt parte din întreg. Respiraţia mea contează! Aleg să hrănesc lumea nouă, să curăţ filtrul mental, să-l menţin curat de (auto)judecată şi (auto)critică. Mă hrănesc prin rădăcini cu seva Mamei Pământ, simt vibraţia înţelepciunii feminine ancestrale . Recunoştinţă pentru blândeţea, conţinerea, iubirea pe care le primesc! Astfel pot la rândul meu să eman darurile cu care am ales să mă nasc.

Mă las purtată pe valurile vieţii în ritmul pulsului care izvorăşte din adâncul  Inimii. Sursa !

Adriana Laura Stogrea




Altele din shuffle

Reflexia Exterioară a Transformărilor noastre Interioare! Publicat la 19.04.2019

Reflexia Exterioară a Transformărilor noastre Interioare!Traversăm o perioadă care cere imperativ Transformări Interioare, de alegem a ne întoarce privirea înlăuntrul nostru, măcar atunci sau cu atât mai mult atunci când evenimente exterioare ne impactează cu putere ființa. Ceea ce materializăm prin fapte și cuvinte după astfel de evenimente, cum este cel de la Notre-Dame, ne oglindește cu claritate cât de mult suntem cu atenția în exterior și cât preț punem, încă, pe imaginea exterioară, fără să ...

Citește mai mult

Autovindecare și Crearea stării de BUCURIE prin Shaking Publicat la 05.04.2019

Autovindecare și Crearea stării de BUCURIE prin ShakingCătre noi și, aparent, necunoscute mișcări ale corpului te poate conduce Meditația Activă – Shaking – dacă ai curajul să-ți dai voie. Dacă alegi să ai încredere în corpul tău. În fiecare luni dimineață, ne lăsăm mereu surprinși să descoperim o nouă Lume interioară, recunoscându-i însă vibrația străveche. O vibrație pe care doar am uitat-o, pierduți fiind în frica de a supraviețui și uitând să trăim total. ...

Citește mai mult

Câte nume poate avea Bucuria? Publicat la 15.03.2019

Câte nume poate avea Bucuria?Cărţile scrise de Katie Byron sunt printre cele mai dragi inimii mele. Întâlnirea cu cărţile sale m-a facut să-mi conştientizez propria rătăcire în gândirea compulsivă şi de aici întreg ansamblul de stări, emoţii, atitudini şi roluri asociate cu acestea. Cartea ,,Cele 1000 de nume ale bucuriei’’ îmi oferă tot atâtea prilejuri de A Fi Prezentă în viaţa mea şi de a fi dispusă să văd Frumuseţea şi Perfecţiunea în Realitate. Asta ...

Citește mai mult

Cântul din adâncuri Publicat la 27.02.2019

Cântul din adâncuriNu știu cum e la tine, mărturisesc că pentru mine mult timp a asculta muzică se rezuma la ce îmi ajungea la ureche prin radio sau TV. Mai filtram de acolo. De cântat îmi dădeam voie foarte rar, de Sărbători când ne mai întâlneam cu prietenii și mai tentam o colindă. Rar, dar de fiecare dată când cântam era ceva ce mă lăsa mai limpede, mai luminoasă, mai bucuroasă. Doar că treceam repede peste asta, fără a reflecta prea mult, oricum cu credința ...

Citește mai mult

Ce vrea de fapt să-mi comunice copilul meu? Publicat la 04.02.2019

Ce vrea de fapt să-mi comunice copilul meu?Să fii conectat cu copilul înseamnă să-l asculți, să-l simți dincolo de cuvinte, dincolo de gesturi, pentru a fi alături de el indiferent de stările prin care trece. Întotdeauna copiii au nevoie să fie susținuți, conținuți, acceptați fără judecată. De multe ori, cuvintele lor nu pot exprima propria stare interioară, de multe ori starea lor interioară este în fapt o oglindire a ceea ce trăiesc adulții importanți din jurul lor.  De exemplu, starea de anxietate. ...

Citește mai mult

Un educator care schimbă lumea Publicat la 14.01.2019

Un educator care schimbă lumeaToți copiii au un potențial enorm, pe care însă societatea, școala îl ignoră de multe ori. In loc să stimuleze capacitatea lor creativă, școala o limitează. Copiii sunt etichetați în funcție de anumite șabloane, sunt descurajați când încearcă să iasă din tipare, să exprime ceea ce simt, să creeze liber. ...

Citește mai mult

Sănătatea ta de fiecare zi Publicat la 03.01.2019

Sănătatea ta de fiecare ziFiecare gest pe care îl fac în această lume contează. Fiecare gând pe care îl emit schimbă ceva în arhitectura mea interioară, mă conduce către o trăire. Dacă este un gând proaspăt poate că simt entuziasm, poate că e bucuria unei revelații, poate că este căldura unei apropieri... sau poate că este ceva vechi, cunoscut, un peisaj interior constrâns de alte gânduri vechi, un fel de a gândi despre lume, oameni, existență. Și atunci trăiesc ...

Citește mai mult

Tu cum comunici cu copilul tău? Publicat la 21.12.2018

Tu cum comunici cu copilul tău?Modul cum comunicam noi adulții, între noi, în familie și modul cum comunicăm cu copiii influențează în mod direct stima de sine a copiilor noștri. Ne afirmam direct o nevoie către un destinatar clar? Sau facem o solicitare/ afirmație fără un destinatar exact? Sau poate emitem niște judecați care nu exprimă nimic despre nevoile noastre? ...

Citește mai mult

Bucuria, etalon și măsură a Vieții! Publicat la 19.12.2018

Bucuria,  etalon și măsură a  Vieții!Drag părinte, vin către tine și te întreb și mă întreb la rându-mi: câtă bucurie există în viața ta? ... și vorbesc aici de bucuria autentică pe care o simți în străfundurile tale, care-ți face corpul să vibreaze în fiecare celulă și fiecare atom. Câtă bucurie există în viața copilului tău? sau mai bine zis: există bucurie atunci când merge la școală? Pentru că este nevoie să recunoaștem că cea mai mare parte a vieții, ...

Citește mai mult

Vindecarea pe care o cauți Publicat la 12.11.2018

Vindecarea pe care o cauți ...

Citește mai mult

"Căutăm Maestrul înafară câtă vreme nu găsim încrederea în noi înșine și în Existență. Încetând căutarea, ego se dizolvă și survine miracolul Încrederii în propria noastră Creație."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Stima de sine Stima de sine

Pentru copiii noştri suntem un fel de oglinzi. Felul în care noi reacţionăm influenţează imaginea pe care copii şi-o formează despre sine. Suntem reperele cu ajutorul cărora ei se construiesc pe ei ...

Iubiri perfecte, relaţii imperfecte Iubiri perfecte, relaţii imperfecte

Totul în viaţa noastră este relaţie, iar calitatea relaţiilor pe care le avem dă în cele din urmă culoarea întregii noastre vieţi. Măsura în care relaţiile noastre sunt pline de ...

Anam Cara Anam Cara

Cuvintele sunt oglinzile fidele ce ne păstrează gândurile. Priveşti în aceste cuvinte-oglindă şi zăreşti frânturi de înţeles, apartenenţă şi refugiu. În spatele suprafeţei ...

Tarotul Mitologic Tarotul Mitologic

Mai mult decât o carte și mai mult decât un set de cărți de joc, Tarotul Mitologic este un instrument de sondare a adâncurilor Conștiinței umane, este o cheie magică a marilor porți către ...

Minte Nemuritoare Minte Nemuritoare

Oare conștiința noastră – mintea, sufletul sau spiritul – ia sfârșit odată cu moartea corpului? Sau continuă să existe undeva, poate pe alte tărâmuri sau în alte dimensiuni ...

Workshopuri relevante

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Respirația Inimii Respirația Inimii
Respirația Inimii este o aplicație dinamică a lucrului cu starea de Prezență, o meditație în mișcare care conduce foarte rapid la expansiunea conștienței și permite conectarea voluntară cu orice ...

Dansul Inimii

Atingere Terapeutică Integrală Atingere Terapeutică Integrală
”Orice vindecare este o vindecare a trecutului, a închiderii, a separării, a singurătății dureroase pe care am trăit-o cândva. Corpul este trecut condensat. Dar Prezența este sfârșitul ...