Perspective rubrica E timpul să aleg Prezența

Publicat la 03.08.2017 Comentarii

Simt să împărtășesc din experiențele prin care am trecut recent, de când m-am întors de la workshopul Arta Respirației Conștiente și am pășit din nou în „labirint”, în „vale”.

Revenit acasă, în universul meu cotidian, pe lângă faptul că stările tipice sindromului de burn-out (epuizare psihică) – ce mă tot încercau de vreo lună, cât și anxietatea nefondată – pe care o experimentam de vreme îndelungată, s-au evaporat ca prin minune, am început să simt ceva deosebit... Am început să mă simt mai intens pe mine însumi, cât și pe oamenii din jur. Asta a scos brusc la iveală autenticitatea din mine în relațiile cu ceilalți oameni. Simțeam că măștile pe care mi le puneam inconștient în relațiile cu ceilalți se lipeau acum de mine mult mai greu, de parcă fața mea le-ar respinge, de parcă fiecare moment în care nu sunt autentic îmi provoacă dezamăgire și fiecare moment în care autenticitatea mea se manifestă îmi umple inima de bucurie.

Însă schimbarea cu adevărat interesantă a survenit în felul în care am început să privesc lumea. După experiențele de la Luncani, în zilele ce au urmat, am început să am o perspectivă mult mai curată, mai plină de speranță asupra lumii. Ca și cum aș fi un copil care trebuie să construiască un castel din Lego și are toate piesele la dispoziție în fața lui pentru a face asta, fără fire din trecut care-l trag înapoi și-l împiedică a construi castelul; pur și simplu are piesele acolo, o poate lua de la zero, iar posibilitățile sunt nelimitate.

Aveam momente când mergeam pe stradă și închideam ochii pentru a asculta toate sunetele din jur și parcă tot ce auzeam (voci, claxoane, mașini trecând, metroul venind, pași, sunete mici ș.a) formau o simfonie perfectă. Simțeam cum ceva din mine se deschide și captează toată frumusețea vieții. Mă trezeam uitându-mă în jur și minunându-mă cât de frumoasă este viața. Mi se parea atât de frumoasă... parcă prea mult de absorbit pentru mine. Rămas fără glas în fața acestei frumuseți, simțeam căldura ce-mi cuprinde corpul în timp ce admiram cu gura căscată cât de perfect e totul. În momentele acelea mi-am dat seama că tot ce îmi stătuse în cale până atunci, obturând privirea mea asupra lumii minunate care mă înconjoară în fiecare milisecundă, era propria-mi minte, care punea etichete și avea așteptări. Înțeleg asta acum.

Zilele au trecut și momentele despre care vorbesc s-au prelungit până când am început să fiu din nou în minte (la serviciu, de exemplu). Simțeam cum, fiind în minte în mod prelungit, fără a mă conecta la mine însumi, mă îndepărtez de momentele acelea dragi, profunde. Și asta îmi producea confuzie și tristețe. Însă am înțeles și că în spatele acestor stări tot mintea stă.

De când m-am întors de la Luncani am observat și următorul lucru foarte interesant: stările pe care le experimentez atunci când sunt adâncit în minte au devenit din ce în ce mai insuportabile, în timp ce stările pe care le experimentez atunci când sunt în Starea de Prezență au devenit din ce în ce mai pline de beatitudine, ca și atunci când aș avea un aparat atașat de corp care mă ajută să stau drept (sprijinul fiind în cazul de față Prezența) și de fiecare dată când mă desprind de acel aparat, corpul începe să mi se îndoaie și apar dureri cumplite. Foarte interesant... înainte nu era așa greu de suportat să fiu complet absorbit în minte... acum este. E ca și cum Universul începe să mă forțeze să rămân în Starea de Prezență, cu riscul de a simți durere atunci când nu sunt prezent în viața mea. Ca și cum mi-ar oferi un imbold, o motivație în plus să fiu prezent, mă pune într-o situație în care să nu am de ales, în care alternativa la Prezență e durerea.

Simt cum se naște în mine „conflictul” între Prezență și minte. Îl simt acut, chiar în momentul acesta. Dacă sunt în minte încep să apară stări de tristete, anxietate, lipsă de speranță, confuzie. Când sunt în Prezență regăsesc acele momente perfecte de liniște și beatitudine, în care îmi conștientizez propria natură de divină și astfel îmi asum rolul de Creator al propriei realități. Mă simt ca un copil pe un teren de joacă, un copil care are la îndemână toate uneltele pentru a crea o experiență cu adevărat deosebită. Discrepanța asta între stările pe care le experimentez mă sperie, dar în același timp îmi dă speranță. Poate părea un mic șantaj, dar mă văd obligat să fiu Prezent, alternativa fiind suferința.

Pentru mine timpul de a acționa este Acum. Perioada și conflictul intern prin care trec sunt semne clare că tiparele vechi bazate pe sisteme de gândire din trecut trebuie să dispară din mine. E timpul să fac saltul într-o paradigmă superioară.

E timpul să aleg Prezența. E timpul să ies din Întuneric și să pășesc în Lumină.

Am vorbit!

 

   Alexandru




"Practica Prezenței este baza oricărei experiențe de expansiune a Conștienței și punctul de plecare al oricărei experiențe spirituale. Revelația nu este a pleca, ci a rămâne, în deschidere și percepție a tuturor dimensiunilor Realității."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Shambhala Shambhala

Ții în mână o carte destinată acelora care au ales transformarea interioară și care cred că aceasta stă în puterile lor. O carte pentru aceia care aleg eliberarea interioară de frică și ...

AYAHUASCA AYAHUASCA

Ayahuasca, planta sacră a spiritului, mama tuturor plantelor rituale de pe continentul sud-american, este o poartă către straturile cele mai profunde ale propriei noastre conştiinţe. Întâlnirea ...

Psihologia viitorului Psihologia viitorului

Psihologia viitorului reprezintă chintesenţa operei lui Stanislav Grof şi un punct de referinţă în psihologia secolului XX. Este o carte care sparge barierele şi spulberă viziunea mecanicistă asupra ...

Am nevoie de iubirea ta Am nevoie de iubirea ta

Viaţa este relaţie. Ne definim pe noi înşine în funcţie de felul în care ceilalţi ne oglindesc. Apoi, o enormă maşinărie a gîndirii este pusă în funcţiune, iar imaginea ...

Dragoste şi trezire Dragoste şi trezire

Transformarea profundă de conştiinţă prin care trece omenirea ajunge la punctul său cel mai dureros. Crize de toate felurile izbucnesc la nivel planetar, dar toate sunt expresia crizei interioare de transformare ...

Workshopuri relevante

Respirația Inimii Respirația Inimii
Procesul de Conștiință și de Conștiență prin care noi am străbătut meandrele iluziei până la completa readucere aminte a adevăratei noastre identități se numește Calea Maestrului Interior. ...

Articole pe aceeași temă

Noi ne creăm Destinul Noi ne creăm Destinul

Tema centrală din ultima vreme - nevoia de a ieși din stagnare, din băltire, din roluri care încă ne împiedică să fim cei care suntem cu adevărat, nevoia de a ieși din complacerea în obiceiuri ...

Aleg Viața! Tu? Aleg Viața! Tu?

Iată-ne ajunși deja la mijlocul lunii septembrie! Și dacă ne luăm doar după aceste prime două săptămâni, noi, HEFT, simțim că este cea mai puternică lună din acest an. Energia cu care se defășoară ...

Singuri în Paradis Singuri în Paradis

Nu o să uit niciodată gustul, mirosul otrăvitor al bolii. Puteam simți suferința tuturor femeilor care, vreodată, se îmbolnăviseră de cancer de uter, de ovare, de sân, și puteam vedea cu claritate ...

Mintea rațională și mintea vastă Mintea rațională și mintea vastă

Suntem ființe complexe, multidimensionale, de o frumusețe indescriptibilă. Avem la dispoziție toate mijloacele pentru a trăi Măreția și a ne exprima pe deplin potențialul nostru fabulos de Creatori liberi ...

Creatorul visând, sau neasemuita poveste a cărbunelui devenind diamant Creatorul visând, sau neasemuita poveste a cărbunelui devenind diamant

Corpul nostru este energie condensată, senzațiile noastre sunt mișcări ale energiei. Emoțiile noastre sunt energie și gândurile noastre sunt energie. Ceea ce suntem este un nor de energii de diferite ...

Adu-ți aminte că POȚI! Adu-ți aminte că POȚI!

Există o distanță între ceea ce ești în stare să faci și ceea ce, de fapt, alegi să faci. Și atâta vreme cât va exista această distanță, între ceea ce ești capabil/ă să ...

Miza cea mare Miza cea mare
Pacea cu mine însămi

Nu există un preț al păcii, pentru că singura pace posibilă este aceea cu Sine, și tot așa, nu există un preț al iubirii, pentru că singura Iubire posibilă este aceea cu Sine. De aceea, mă desemnez emisar ...

Conștiență la sfârșit de an Conștiență la sfârșit de an

Accelerarea timpului, catastrofe, deconstrucții, reconstrucții, războaie, bombe, incendii, accidente. Cum putem integra toate acestea în viața noastră de zi cu zi rămânând centrați, calmi ...

Maestrul Interior și sfârșitul suferinței Maestrul Interior și sfârșitul suferinței

Un tabu numit suferință. Ruptura interioară și crearea lui dumnezeu de către om. Universul nu are nevoie de dumnezeu, pentru că ESTE dumnezeu. Filtrele prin care creăm experiența realității. Durerea este ...

Criza de transformare psiho-spirituală. <br>Personală, Colectivă, Globală Criza de transformare psiho-spirituală.
Personală, Colectivă, Globală

Vineri 13 noiembrie seara, la exact două săptămâni de la tragedia din București, atentatele de la Paris emană un nou val de durere, furie și frică în conștiința Colectivă. Din nou, ne privește ...