Călăuza rubrica Sursa Realității - prima parte

O privire proaspătă

Publicat la 29.09.2017 Comentarii

Bogdan Grigoraș

Trăim într-o realitate solidă. O realitate cu aparență tare, densă, inflexibilă. Pare că nu se schimbă prea multe în relieful de jur împrejur, pare că munții pe care îi vedem azi sunt dintotdeauna. Soarele răsare de miliarde de ani din același loc, iar luna nu lipsește din niciun tablou al reveriilor noastre nocturne. Trăim într-o lume despre care credem că știm cam totul, toate tipurile de plante, toate animalele, toate ne sunt cunoscute. Am pătruns până în adâncurile abisale, am văzut peisajul de pe fundul lumii, din adâncul gropii Mariane, acel punct de maximă adâncime din Oceanul Pacific. Am văzut la televizor imagini de pe lună, iar mai nou avem o sondă spațială care a părăsit sistemul solar.

Dacă cercetăm un pic trecutul observăm că de când ne știm ne-am modificat felul în care percepem această lume, felul în care abordăm realitatea. Totul este supus schimbării, la fel și percepția noastră. Suntem foarte diferiți de semenii noștri care au trăit acum o sută de ani, ce să mai vorbim despre cei care au trăit în evul mediu și credeau că Pământul este rotund.

Despre Groapa Marianelor cu toții am crezut că ar fi o zonă moartă, că în condițiile de acolo nu ar putea trăi nicio formă de viață. Și asta deoarece temperaturile sunt aproape de zero grade Celsius, razele soarelui nu pătrund până la această adâncime, este întuneric deplin, iar presiunea este de peste o mie de ori mai mare decât cea de la suprafață. Abia de curând cercetătorii au trimis un vehicul submersibil fără echipaj uman, care a colectat probe din sedimentul acumulat pe fundul mării. Surpriza a fost mare: la unsprezece mii de metri adâncime, în întunericul absolut al gropii Marianelor oceanul este plin de viață. Aici trăiesc din abundență nevertebrate care respiră, ca orice formă de viață, iar această descoperire contrazice tot ceea ce știam despre acest spațiu.

Există multe locuri pe acest Pământ despre care nu știm nimic. Însă avem idei confecționate despre tot și despre toate. Ne bazăm pe știință și tehnologie să facă investigațiile pentru noi înșine. Ne uităm la un documentar HD despre insulele Galapagos și ne minunăm de ceea ce a creat natura, pe bună dreptate, însă mai apoi credem că informația este suficientă pentru a descrie lumea în care trăim. Credem că dacă știm totul despre țestoasele monumentale și cunoaștem în amănunt felul în care au evoluat speciile știm totul despre viață. De cele mai multe ori nu ne dăm seama, dar tot ceea ce vedem și gândim despre realitate este strâns într-un fel de bibliotecă complexă, formată din idei, imagini, tipare – iar această bibliotecă devine baza absolută a interpretării realității în care trăim. Apelăm mereu la bibliotecă pentru a identifica în viața noastră o situație, o emoție, o plantă sau un animal.

Ne punem speranțele în medicina modernă atunci când sănătatea noastră este șubredă, ignorând cu desăvârșire faptul că medicina nu a rezolvat nici măcar zece la sută din ecuația vieții și al morții. Preferăm să ne dea altcineva soluția la boala pe care am contactat-o din pură întâmplare. Totuși lucrurile stau altfel, noi suntem creatori absoluți, și tot noi experimentăm creația noastră. O boală nu este nicio întâmplare, nu vine dinafara noastră, la fel cum nici vindecarea nu poate veni dinafară, mai ales de la o pilulă sau un medicament alopat, despre care știm că tratează doar efectul și nu cauza unei boli. Preferăm să nu vedem adevărul și astfel perpetuăm o realitate despre care știm, în adâncul nostru, că nu e chiar așa...

Ce ne face să ne orbim singuri, să nu vedem adevărul din spatele cortinei? Ce ne face să nu ieșim din zona de confort atunci când simțim un imbold interior către a acționa? Pentru mulți este frica de necunoscut, teama de a descoperi lucruri noi despre noi înșine și despre realitatea din spatele formelor. E mai simplu să privim la televizor decât să fim noi la televizor, adică să avem o experiență directă a vieții.

Teama ne închide într-un univers restrâns, limitat, din care este imposibil să evadăm, asta deoarece nu luăm în calcul o asemenea ipoteză, că ar mai fi și altceva pe lângă ceea ce trăim. Și trăim într-o paradigmă asupra lumii care are în centru Gândirea, ca sursă absolută de realitate. Gândesc deci exist este sloganul pe care îl repetăm de generații și îl transmitem mai departe, copiilor noștri, care îl iau ca atare, fără să-l pună sub semnul întrebării, și îl perpetuează la rândul lor. Paradigma newtonian-carteziană descrie o lume a cauzalității, o cauză produce un efect măsurabil, este o perspectivă liniară și deterministă asupra vieții. Acest fel de a interpreta realitatea exclude apriori orice indiciu despre lumea invizibilă, despre posibilitatea de a percepe realități de dincolo de materialitatea orizontalei. Asta este tot ceea ce există, nimic din ceea ce nu poate fi măsurat, determinat probabilistic, nu își găsește loc în această paradigmă exclusivistă.

Însă în orice paradigmă apare acel moment de criză, când între-deschidem puțin poarta către realități... invizibile. Criza este o zbatere interioară, care se declanșează atunci când începem să punem la îndoială paradigma actuală. Ceva din adâncul nostru recunoaște că realitățile mai subtile, cele care nu se supun legilor actualei paradigme mecaniciste, ar putea fi de fapt sursa acestei realități fizice. Spiritul creează tot ceea ce numim materie, aceasta este noua paradigmă. Într-un fel, greu de acceptat pentru susținătorii vechii paradigme, știința a descoperit acest adevăr. Fizica cuantică, alături de cea relativistă, au reușit să deschidă porțile percepției umane. La fel, tehnologii moderne deschid noi orizonturi pentru umanitate, tehnologia are și această latură extrem de frumoasă – acea că împinge mereu granița cunoașterii umane către noi teritorii.

Pe de cealaltă partea tehnologia, fascinantă și extrem de utilă umanității, are și efecte colaterale: ne seduce să ne îndepărtăm de noi înșine. Această îndepărtare de noi înșine este în noi. Filosofii au încercat dintotdeauna să răspundă la întrebarea cine sunt eu? iar toate soluțiile găsite au răspuns mai curând la întrebarea ce nu sunt eu? Și asta deoarece toate încercările lor au luat în calcul parametri ce descriu această dimensiune a realității, a omului văzut și perceput ca fiind separat de sursa acestei dimensiuni, care este divină. Această lume, așa cum este ea, densă și tare ca piatra, este posibilă deoarece lumi mai subtile au luat naștere înaintea ei. Conștiința si-a împins în permanență limitele către ținuturile exterioare, cele tari ca piatra, iar valul conștiinței este generat din spații interioare, care nu se văd cu ochiul liber. 

Ce vei face atunci când viața din interiorul vieții, realitatea din interiorul formelor nu va mai putea fi ignorată, atunci când va da pe dinafară? Ai doar două opțiuni la dispoziție: vei uni cele două realități ce par separate, cea invizibilă și cea vizibilă, sau vei încerca din răsputeri să conservi pentru tine iluzia formei, paradigma deterministă. Această a doua opțiune echivalează cu o criză psiho-spirituală, căci realitățile spirituale sunt la fel de vii ca și cele materiale, sunt chiar sursa dimensiunii orizontale a conștiinței. A-ți nega propria sursă conduce încet, dar sigur la moarte. Prima opțiune este Viața.

Științele au toată informația necesară pentru a schimba paradigma materialistă asupra lumii. Nu o facem încă pentru că asta ar schimba complet lumea în care trăim. Cea mai mare parte din Realitate este dincolo de formă, în interiorul ei, spune Ervin Laszlo, aflat la Praga unde are loc chiar acum Conferința Internațională Transpersonală. Însă nu este nevoie să așteptăm ca știința să facă această schimbarea de paradigmă, o putem face noi, chiar acum. Mai întâi în interior, cu încredere că putem aduce în manifestare... ceea ce pare imposibil. 

(va urma)

sursa fotografiilor: BBC Earth




"A deveni conștient de natura Creației pleacă de la a deveni conștient de natura propriei creații. A arunca responsabilitatea disconfortului vieții asupra Divinității este o naivitate obtuză de care numai ego este capabil. Calea Maestrului Interior începe prin asumare."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Psihologia viitorului Psihologia viitorului

Psihologia viitorului reprezintă chintesenţa operei lui Stanislav Grof şi un punct de referinţă în psihologia secolului XX. Este o carte care sparge barierele şi spulberă viziunea mecanicistă asupra ...

Iubește ceea ce este Iubește ceea ce este

De-a lungul crizei de transformare Byron Katie a căzut adânc în întunericul depresiei, străbătând calea amară a disperării, pentru ca Revelația să survină brusc, într-o dimineață ...

Fără Granițe Fără Granițe

Este una dintre cele mai strălucite cărți apărute vreodată sub semnul Maestrului Interior. Ken Wilber este cel mai important gânditor și teoretician al conștiinței american, dar rădăcinile cunoașterii ...

Şcoala Zeilor Şcoala Zeilor

Această carte este o hartă şi un plan de evadare. Scopul său este de a vă arăta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotică a lumii, din interpretarea jalnică a existenţei, pentru ...

Cântările Vieţii Cântările Vieţii

Krishna Das povesteşte precum cântă. Cu graţie, cu subţirime. Istoriile adevărate ale vieţii sale dansează precum spuma valurilor în bătaia vântului, desenând fascinaţia anilor ...

Workshopuri relevante

Astrologie Arhetipală Astrologie Arhetipală
Ştiinţă şi artă, cunoaştere raţională si simbolism deopotrivă, Astrologia poate fi de multe ori ascunsă raţionamentului logic, dar rămane mereu transparentă intuitiei şi percepţiilor survenite prin ...

Practica Puterii Feminine Practica Puterii Feminine
Dacă ai nevoie de susținere, de conținere, de un loc în care să te simți auzită și ascultată, un spațiu în care să-ți dai voie să devii femeia care ești menită să fii, te invit să-ți ...

Respirația Inimii Respirația Inimii
Respirația Inimii este o aplicație dinamică a lucrului cu starea de Prezență, o meditație în mișcare care conduce foarte rapid la expansiunea conștienței și permite conectarea voluntară cu orice ...

Dansul Inimii

Practica Prezenței Practica Prezenței
Practica Prezenței Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de ...

Articole pe aceeași temă

Singuri în Paradis Singuri în Paradis

Nu o să uit niciodată gustul, mirosul otrăvitor al bolii. Puteam simți suferința tuturor femeilor care, vreodată, se îmbolnăviseră de cancer de uter, de ovare, de sân, și puteam vedea cu claritate ...

Iubirea există! Iubirea există!
Doar frica ne desparte

Există nenumărate momente în trecutul nostru în care ne-am simțit răniți, abandonați, nevăzuți, ignorați, nedreptățiți, agresați, tocmai de aceia de la care așteptam totul. Poate părinții ...

Prezența Prezența

Pentru cea mai mare parte dintre oameni, dimensiunea spirituală a existenței nu are nici o legătură cu viața de fiecare zi, cu lumea în care trăim, cu corpul nostru, relațiile și situațiile vieții ...

Nebunia de a gândi liber Nebunia de a gândi liber

Una dintre cele mai terifiante proceduri prin care sistemele totalitare și-au înlăturat adversarii de orice fel a fost declararea lor ca fiind nebuni. Ați putea crede că aceste lucruri sunt de mult timp ...

Dezghețarea Dezghețarea
Un moment potrivit pentru eliberarea din Labirint

Disconfortul mental sau emoțional, relațiile cu ceilalți care devin dureroase, aplatizarea iubirii și sentimentul lipsei de sens, absența bucuriei de a trăi și impresia că nu putem face nimic - toate acestea ...

Timpul unor noi începuturi Timpul unor noi începuturi
Luna Neagră, pisicile în flăcări și Vulcanul tăcut

Dacă alegi să schimbi ceva fundamental în viața ta, fă-o ACUM. Este un timp în care Universul susține alegerile personale și colective înnoitoare. Fiecare moment al vieții tale este un răspuns ...

Luppia Magna Luppia Magna
O Călătorie Inițiatică pe Godeanu

9 bărbați și o cățelușă gravidă. 100 de kilometri cât o 1000 de ani. Revelațiile Poienii lui OM. A mărșălui conștient prin propria existență. A face din a fi. Cercul magic împrejurul Sarmizegetusei. ...

Conștiență la sfârșit de an Conștiență la sfârșit de an

Accelerarea timpului, catastrofe, deconstrucții, reconstrucții, războaie, bombe, incendii, accidente. Cum putem integra toate acestea în viața noastră de zi cu zi rămânând centrați, calmi ...

Adevăruri Simple despre Schimbări Mărețe Adevăruri Simple despre Schimbări Mărețe

Să ne aduce amine că energia este doar informație. Și misiunea noastră este să învățăm să interpretăm semnele pe care ni le oferă curgerea energiei în realitatea vieții pe care o trăim. ...

Prezența Prezența
Revelația nu valorează nimic, dacă nu este coborâtă în viața de fiecare zi

Aceste momente de revelație, de deschidere, de bucurie și încredere – trăite în călătoriile pe care le oferim – sunt întotdeauna pline de inspirație. Ele ne revelează sacralitatea ...