Punct rubrica Creația colectivă de realitate I
Dependența de un sistem

Publicat la 04.10.2017 Comentarii

Bogdan Grigoraș

V-ați întrebat vreodată de ce este lumea în care trăim așa cum este ea, acum? V-ați întrebat care sunt forțele ce guvernează distribuția avuției, care sunt pârghiile ce determină cine se îmbogățește și cine sărăcește? Care sunt adevăratele motive din spatele crizelor financiare, de ce această lume încă are nevoie de conflicte, de războaie?

Realitățile colective pe care le experimentăm cu toții nu sunt de cele mai multe ori cele pe care ni le dorim în adâncul sufletului. Nu cunosc niciun român care să fie deplin mulțumit de mediul social, politic, economic, de sistemul de sănătate sau de justiție. De sistem, în general. Ne plângem că statul este de vină, responsabil pentru mizeria în care ne trezim dimineața, de corupția pe care o vedem pe toate drumurile, de aerul toxic pe care îl respirăm zi de zi, de aglomerația de pe străzi, ne revoltăm în legătură cu felul în care se cheltuiesc banii publici, ne plângem în legătură cu autostrăzile patriei, de gunoaiele din păduri, de starea sportului românesc, iar exemplele pot curge încă mult de aici înainte.

Discuții interminabile, dezbateri mass-media, dosare de corupție, păduri care dispar peste noapte, politicieni corupți, omoruri, tâlhării – acestea sunt subiectele care fac știrile. Televizorul și internetul au devenit companionii omniprezenți ai românilor. Ne transformăm fără să ne dăm seama în actori pasivi, masa suntem noi cei care stăm pe margine și comentăm ceea ce se petrece în țară, așteptând mereu să se întâmple ceva diferit ca până ieri. Grosul suntem noi cei care aruncăm cu coji de semințe în sistem fără să bănuim nici măcar o zecime din adevăr. Iar această realitate este una colectivă, mondială, nu se oprește la granița cu ungurii sau cu bulgarii.

Ce este acest sistem hulit de toți? Cine sunt artizanii săi? De ce îl percepem ca fiind opresiv? Ce reprezintă pentru fiecare din noi autoritatea și cum ne raportăm acum, ca adulți, la această autoritate? Cine sunt creatorii sistemului și cine sunt cei care perpetuează de fapt o realitate colectivă?

Mai întâi trebuie să înțelegem faptul că fiecare om de pe planetă contribuie la creația de realitate, sub toate aspectele sale: social, politic, cultural, financiar, etc. Iar parametrul care contează în orice creație este conștiența. Un sistem este o creație, iar bazele actualului sistem mondial au fost puse cu sute de ani în urmă. La baza acestuia stau banii, însă banii, ca realitate ultimă, nu au valoare în sine. Valoarea i-o atribuie marea masă de oameni, majoritatea inconștienți, cei care cred în bani, cei care adoptă întregul set de convingeri legate de bani.

Cu alte cuvinte avem o mână de artizani, sunt cu mult mai puțin de 1% din populația planetei, care sunt creatorii acestui sistem. Și mai avem peste 99% din oameni care alimentează sistemul cu energia lor. Chiar și atunci când criticăm sistemul, de fapt, îl hrănim, îi dăm viață, îi conferim putere. Raportându-ne permanent la sistem îl re-creăm automat în conștiință, în fiecare moment când atenția noastră fuge într-acolo. În adâncul nostru suntem convinși că nu am putea trăi altfel, într-o realitate total diferită de cea pe care o cunoaștem, presupunem automat că lumea, așa cum o cunoaștem, este bătută în cuie și așteptăm un salvator, o figură mesianică care să ne scoată din mocirlă. Noi nu putem face nimic, suntem legați la mâini și la picioare.

În spatele acestei atitudini există o teamă teribilă de libertate, de asumare a responsabilității. Este mai ușor așa: chiar dacă realitatea asta nu e tocmai cea pe care mi-o doresc de fapt, este o realitate cât de cât confortabilă. Am pe cine să dau vina, nu trebuie să mă preocup prea tare în legătură cu inițiativa personală, am un șef care îmi spune mereu ce să fac. E mai simplu așa, căci serile, după ce mă întorc mulțumit de la corporație am alternativa de a mai uita, din nou, de tot ce nu-mi place de fapt, pot să îmi văd mai departe de meciurile mele, pot merge să-mi strig furia pe stadioane, mă pot delecta în continuare cu spartul semințelor, poate o bere cu băieții, pot continua să-mi vărs otrava în lume, la adăpostul unor costume.

Cei care dau viață sistemului sunt cei mai aprigi contestatari. Cei care strigă împotriva băncilor sunt cei care se îngroapă în credite, cei care au multe carduri de cumpărături, cei care iau cu asalt hipermarket-urile. Îmi aduc aminte de inițiativa unui fost fotbalist francez, un personaj non-conformist și pitoresc, pe nume Cantona, care a ieșit în față și a propus oamenilor ceva concret: este nevoie de douăzeci de milioane de oameni care să-și retragă banii din bănci și sistemul se va prăbuși. Ne plângem de puterea pe care băncile o au asupra noastră. Însă noi suntem de fapt cei care ne dăm puterea. Putem face altfel. Putem acționa, însă continuăm să n-o facem... din frică. Credem, în adâncul nostru, că nu vom putea trăi fără bani, că nu ne vom descurca. Iar această iluzie este întreținută de sistemul pe care noi îl recreăm inconștient în fiecare dimineață.

În fiecare dimineață ne trezim cu o minte proaspătă. Această prospețime ține însă doar câteva secunde, apoi reușim, printr-un miracol, să reactualizăm întregul set de convingeri despre realitate. Acest mecanism este perfect inconștient și este fundamentat pe frică. Dacă am putea accepta că ne trezim într-o realitate nouă, pe care nu o cunoaștem, și am ieși în lume cu acea curiozitate a nou-născutului am începe să schimbăm deja lumea. Am începe să vedem și am putea înțelege că în fiecare clipă noi modelăm lumea din jurul nostru, o creăm din nimic. Dar ce s-ar petrece în acest caz cu realitatea consensuală? Ar continua să mai existe lumea, așa cum o știam? Fără să ne dăm seama, punându-ne această întrebare, re-creăm instantaneu lumea așa cum o știam...

Întreabă-te, pentru câteva clipe, care este valoarea banilor. Ce valoare au banii și care este valoarea pe care o pui pe munca ta, pe contribuția ta la edificiul acestei lumi? Știai că autovehiculele sau telefoanele mobile, în general toate produsele high-tech, sunt supraevaluate? Adică ele de fapt costă mult mai puțin decât plătim pentru a ne cumpără o mașină, o tabletă, un robot de bucătărie. De asemenea, la polul opus, trăiești cu senzația clară că primești mult mai puțin pentru munca pe care o depui, mult sub valoarea ta. Cum este posibilă această situație? Din punctul meu de vedere acesta este un aspect care dezvăluie hidoșenia acestui sistem, ce nu pune preț pe individ, pe ecologie, pe natură, totul este văzut ca o resursă, un mijloc pentru a-și împlini menirea. Iar menirea sistemului, scopul acestei mașinării economice globale este... puterea. Iar banii au devenit treptat un instrument al puterii, mai ales în ziua de azi când valoarea banului este relativă și incertă.

Mai puțin de 1% din populația lumii este în posesia a mai mult de 99% din averea lumii. Sau este doar o iluzie. Această avuție a lumii, în forma în care este ea astăzi, nu mai are demult rădăcini reale, sunt bani scripturali care nu-și mai găsesc corespondent în lumea fizică. În numele acestor bani virtuali, ireali, se tranzacționează resursele naturale ale țărilor din lumea a treia, se vânează ultimele specii de animale libere și se extermină pădurile lumii. Exploatând o distorsiune de percepție, sistemul – o iluzie – devine mai real decât pământul de sub picioarele noastre; am ajuns în punctul în care știm mult mai multe despre variația cursului valutar decât despre mama Pământ, cea care în realitate ne hrănește, cea care face posibilă însăși viața.

De ce pare această realitate atât de dificil de schimbat? Pe de o parte pentru că suntem mulți care o întreținem, o recreăm în fiecare dimineață. Pe de altă parte pentru că toată educația pe care o primim de mici este gândită pentru a cimenta sistemul. Iar pe de altă parte pentru că ne este frică să părăsim zona de confort: ne temem să facem altfel, credem că vom muri sau vom fi pedepsiți de o autoritate invizibilă dacă ieșim din turmă. O putere colosală, care are capacitatea de a ne strivi – un fel de Big Brother care veghează 24 de ore din 24 – ne respiră în ceafă și ne urmărește fiecare pas. Acesta este mecanismul inconștient, care ne ține în turmă.

Haideți să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă am alege un mod diferit de a ne crea realitatea. Să presupunem că într-o dimineață mă trezesc altfel, cu o minte limpede și lejeră, elastică, proaspătă. Primele clipe le dedic realității mele interioare, mă interesează cum simt în corp această nouă zi, cum simt pe piele aerul rece al dimineții, senzațiile de sub pleoape, din mușchi și din oase. Mai întâi creez acest univers interior, îl populez cu senzații corporale, mă delectez cu priveliștea de pe cerul inimii mele, sorb primele raze ale răsăritului soarelui din plexul solar, mă las spălat mai întâi de apele interioare, cele din pântec. Îmi simt pentru câteva clipe puterea, capacitatea infinită de creație, mai precis puterea de a crea exact acea realitate pe care mi-o doresc. Fără grabă mă las inundat de viziunea cea mai largă, cea mai cuprinzătoare, presimt acea realitate – cea mai dragă sufletului meu – și tot fără grabă o las să se răspândească în întreaga corporalitate. Mă centrez mai degrabă pe cum se simte în corp viziunea mea, o perspectivă complexă ce conține atât aspecte personale – ce-mi doresc cu adevărat pentru mine, ce vreau să creez în viața mea, cum vreau să arate relațiile mele – dar și colective: cum este lumea în care vreau să trăiesc. Zăbovesc câteva minute cu atenția aici, pe viziunea mea, o trăiesc în interior, este la fel de reală ca orice altă realitate. Atenția este creatoare, iar orice realitate, înainte să se manifeste în exterior, se coagulează în mine. Apoi  ideea prinde viață aprinsă de focul emoției mele, de entuziasmul creator, alimentată cu gestul meu, cu energia mea vitală.

Mâine vei fi tu cel sau cea care te desprinzi din turmă. Vei fi tu cel sau cea care respiri aerul proaspăt al eliberării de obligația auto-asumată “trebuie să mă conformez societății”. Cu siguranță vei deveni o sursă de inspirație și pentru cei de lângă tine, cei mai apropiați. Valul schimbării tale se va întinde, îi va ridica pe mulți de pe scaune. Vei face gestul? Te vei ridica în picioare pentru a acționa, pentru a declanșa schimbarea de care ai nevoie, schimbarea de care are nevoie umanitatea și mama Pământ?




"Atenția este o formă sacră de energie care curge din Ființă pentru a crea Realitate și Experiență. Unde este Atenția, acolo este Prezența, acolo este Creația. Ce ai creat astăzi cu Atenția ta?"

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

CONTRACTE SACRE CONTRACTE SACRE

Pentru ce suntem în această încarnare? Care este menirea noastră pe această lume? Iată întrebări pe care ni le punem cu toții. Caroline Myss, cunoscută nu doar ca autor ci și ca medic, ...

Fluturele Negru Fluturele Negru

Prin această carte, doctorul Richard Moss ne lansează, pentru fiecare dintre noi, o invitație către SCHIMBARE, consacrându-ne viața Vitalității Radicale prin Întregirea Ființei care suntem.Transformarea ...

Mate Lemon Mate Lemon

Mate Lemon - Ceaiul Pur îți conferă o stare de bine, atât pentru corp, cât și pentru minte și spirit. Această infuzie de Yerba Maté din America de Sud, Myrtle australian și ceai ...

Funcţiile orgasmelor Funcţiile orgasmelor

Funcţiile orgasmelor este o carte revoluţionară, dedicată atât medicilor cât şi tuturor celor interesaţi să se descopere şi să se înţeleagă pe sine, care oferă o viziune uluitoare ...

Minte Nemuritoare Minte Nemuritoare

Oare conștiința noastră – mintea, sufletul sau spiritul – ia sfârșit odată cu moartea corpului? Sau continuă să existe undeva, poate pe alte tărâmuri sau în alte dimensiuni ...

Workshopuri relevante

Dansul Inimii

Atingerea Vindecătoare a Ființei Atingerea Vindecătoare a Ființei
Mulți au auzit despre dimensiunea vindecătoare a atingerii, dar puțini cred că aceasta face parte din natura adâncă a Ființei fiecăruia. Vindecarea prin atingere este, de fapt, o vindecare prin Conștiență, ...

Practica Stării de Prezență Practica Stării de Prezență
Practica Stării de Prezență este menită să te conducă dincolo de agitația minții. Darul ei este de a-ți reaminti ce ești mult mai mult decât identitatea cu care te-ai obișnuit, decât ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Meditație activă și Shaking Meditație activă și Shaking
Respirația Conștientă și Practica Stării de Prezență sunt fundamentul tuturor abordărilor Călătoriei Inimii și a ceea ce noi, în Călătoria Inimii, numim Calea Maestrului Interior. Reprezintă ...

Articole pe aceeași temă

Despre granițe și Libertate Despre granițe și Libertate

De multe ori ai crezut că nu poți depăși o limită. De exemplu care este toleranța ta la durere? Cât de relaxat(ă) poți rămâne atunci când durerea fizică este prezentă în viața ...

Creatorul ... pur-sânge Creatorul ... pur-sânge

Te trezești, în fiecare dimineață în același fel, gândirea reface rapid situațiile de ieri, perspectivele de ieri, grijile, relațiile, drumul până la job, măștile pe care le porți, ...

30 de zile de Vindecare și Transformare 30 de zile de Vindecare și Transformare

Dacă simți în tine acum nevoia de a deschide mai larg porțile percepției și ale creației conștiente de realitate... Dacă simți în tine acum nevoia de a-ți re-crea viața aducând în ...

Disciplina Prezenței Disciplina Prezenței

Nu este vorba despre a ne descoperi pe noi înșine. Suntem deja ceea ce suntem. O imensă experiență umană trăiește în interiorul nostru, și din această experiență am creat diferite identități ...

Arsura Arsura
Totul începe cu un gând

Ai simțit cu siguranță, și nu doar o dată, arsura. Este acea dorință nestăvilită, acea chemare către satisfacerea unei nevoi despre care nu știi mare lucru, nu-i cunoști sursa. Știi doar că această ...

Întrebări pentru mine, pentru tine... Întrebări pentru mine, pentru tine...
... născute din bunăvoința de a privi din nou... și din nou... și din nou

Umbra Mamei Pământ împiedică strălucirea Lunii să ajungă până la noi în a ei deplinătate. Asta se întâmplă acum, la Lună Plină cu eclipsă, în timp ce-mi pun, ...

Consacrarea ultimă: Conștiența Consacrarea ultimă: Conștiența

Timp de milenii umanitatea a confundat Conștiența cu rațiunea. A fi conștient nu înseamnă a raționaliza, ci a percepe, a simți existența. Identificarea ființei aflate în experiența umană cu ...

Dimensiunea Colectivă a Conștiinței. Invitație la Trezire Dimensiunea Colectivă a Conștiinței. Invitație la Trezire

Încearcă, în vreme ce citești aceste rânduri, să nu mai inspiri. Să nu mai primești aerul care te înconjoară din toate părțile, în corp. Nu poți. Vei ceda în cele din ...

Vâltoarea Vâltoarea

Pentru ce trăiești? Ce vrei? De ce crezi că ceea ce vrei să trăiești depinde de alții sau de context? Dacă ești la fel ca mine crezi asta pentru că asta ai fost învățat să crezi. Este fals. Totul ...

De nepătruns?... De nepătruns?...

Am simțit dintotdeauna că există ceva dincolo de realitatea liniară în care ne construim viețile. Ceva adânc, misterios, fascinant, cumva de pătruns... Cel puțin nu prin mijloacele obișnuite, ...

x