Călăuza rubrica mama și MAMA

Publicat la 09.04.2018 Comentarii

„Unde începe și unde se termină rolul de mama ?”

O întrebare cu care m-am chinuit multă vreme. Și poate nu doar eu am făcut-o, ci și multe alte femei. Cum să fiu o mama bună fără să mă enervez, fără să mă înfurii  atunci când copilul refuză să mănânce sănătos, când nu vrea să doarmă la ora stabilită, când nu vrea să meargă la școală,  nu vrea să-și strânga jucăriile aruncate prin casă, când nu vrea să facă ceea ce eu consider că e spre binele lui? Recunosc, mă aștept ca el să se comporte într-un anume fel, conform educației pe care o primește, așa cum l-am învățat, așa cum am crezut că e bine. Vreau să aibă o viață frumoasă, să aibă experințe plăcute și să se bucure. Și cred că deprinderile de comportament, cele emoționale, pe care le consider sănătoase îl vor ajuta  mult...

E doar o mostră, o părticică din vocea mamei care-și iubește copilul și îi dorește tot binele din lume. E o voce care vine din propria educație, din cărțile citite, din filme, din cursuri, întâlniri cu psihologul, dar și din spate. De la mama, bunica, străbunica, femei care, și ele la rândul lor au crezut de cuviință să-și crească copiii conform vremurilor și educației în vigoare pe atunci. E vocea Egoului matern, care reprezintă o suma de credințe, idei, păreri împrumutate și ridicate la rang de autoritate,  grupate în tipare psiho emoționale și comportamentale, cristalizate sub această formă.

Mi-a fost greu să privesc rolul de mama din perspectiva acesta, și a fost și mai greu să-l accept, fără să mă judec. Judecata de sine a fost zidul de care mă izbeam de fiecare dată: „Nu, nu trebuie să simți furie, enervare, dezamăgire, tristețe în relația cu copiii.” „Nu, nu e ok să simți uneori că nu ești disponibilă sută la sută pentru ei.” „Nu, nu e ok să vrei și să-ți oferi timpul tău cu tine, asta înseamnă că nu ești o mama bună.”

Mă întorc la mine, mă inițiez într-o călătorie interioară de recunoaștere a tiparelor generatoare de reactivitate, de simțire în corp a emoțiilor uneori mistuitoare, de sondare în teritorii peste care s-a așternut praful uitării, dar, care în mod aparent paradoxal nu sunt altceva decât niște răni active.

Susținută și conținută fiind de Cercul Sacru de Femei tresar la auzul unei voci lăuntrice. Firavă la început, lasă o amprentă de uimire și mirare, scutură fin conglomeratele  mentale. Pe măsură ce îmi dau voie s-o ascult mai mult, se conturează ca un val care irumpe cu forța blândeții și a acceptării, zguduie și dărâmă, reașează și reconstruiește, cu un firesc nebănuit, calm și așezat,  și fără (melo)drama. Îmi dau seama că trăiesc un travaliu demarat  inconștient, o dată cu aducerea pe lume a primului copil, și lăsat nefinalizat până acum, ca o rană deschisă. La sfârșitul acestui tulburător travaliu interior nasc în mod conștient rolul de MAMĂ, mă nasc ca MAMA. Ușurarea se așterne în mine  și o mare dorință de a mă lua în brațe, de a mă privi și accepta așa cu sunt, fără nici un cuvânt. Într-o tăcere hrănitoare și profund vindecătoare. Atotcuprinzătoare. Înrădăcinată în Centru.

Îmi redau libertatea de a (re)crea rolul de mamă așa cum îl visez, eliberată fiind din chingile condiționării și ale imitației. Privesc cu sinceritate înlăuntrul meu înainte de a-mi răspunde cum anume vreau să-l manifest. Cu privirea clară, animată de ape ce curg liniștit, mă întorc către a mea mama biologică, într-o îmbrățișare sinceră și caldă, plină de recunoștință. Și către ai mei copii veseli și zglobii. Îmi consolidez alegerea de a manifesta mama care mai degrabă conține decât înțelege, care mai degrabă ghidează decât educă, care îmbrățișează și atinge blând „no matter what”, care dăruiește fără a depinde de rezultate. Cu încredere în alegerea făcută de a ne experimenta în acest mod:  mama – fiu/ mama – fiica.

Constat cu surprindere că femeia și mama nu (mai)sunt voci antagonice și nici în competiție. Devin energii clar conturate în a mea simțire, care uneori decurg una din alta, alterori se delimitează clar prin setarea de limite ferme dar blânde, prin recunoașterea și respectarea nevoilor specifice, sau se potențează reciproc în solitudine sau în manifestare. Două aspecte care se împletesc armonios într-un DANS interior a cărui muzică decurge din Centru.

Adriana Laura Stogrea 




"Calea Maestrului Interior începe prin recunoașterea Divinului în propria experiență umană. Dacă ceva e inconfortabil în viața mea, este pentru că m-am separat de Întreg și am creat de la nivelul limitat al ego-ului."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

White Rose White Rose

Ceaiul alb este cunoscut ca fiind cea mai sănătoasă băutură din lume, cultivat doar în anumite zone din China, preparat din muguri sau frunze tinere, cules primăvara devreme. A fost privit ca pe ...

CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL

Trecând peste teama de a fi ridiculizat de colegii de breaslă, peste teama inerentă oricărui cercetător care îndărzneşte să iasă din tiparele rigide ale paradigmei materialiste, cu o superbă ...

Setea de întregire Setea de întregire

Neliniştea pe care o simţim este acel imbold înnăscut, lăuntric care ne împinge în direcţia posibilităţilor noastre spirituale. Setea de întregire este tendinţa dinamică datorită ...

CERCUL VIEŢII CERCUL VIEŢII

De cam treizeci de ani încoace se pune în mod regulat problema întoarcerii la şamanism, sursa primordială a umanităţii, a tuturor religiilor, filosofiilor şi ştiinţelor lumii. Omul ...

Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori

Ultima carte a lui David Servan-Schreiber. După 19 ani în care a reprezentat speranţa tuturor acelora care se confruntă cu cancerul, autorul celebrelor „Vindecă” şi „Anticancer”, ...

Workshopuri relevante

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Atingere Terapeutică Integrală Atingere Terapeutică Integrală
”Orice vindecare este o vindecare a trecutului, a închiderii, a separării, a singurătății dureroase pe care am trăit-o cândva. Corpul este trecut condensat. Dar Prezența este sfârșitul ...

Dansul Inimii

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...

Respirația Inimii Respirația Inimii
Respirația Inimii este o aplicație dinamică a lucrului cu starea de Prezență, o meditație în mișcare care conduce foarte rapid la expansiunea conștienței și permite conectarea voluntară cu orice ...

x