Bogdan Grigoraș Bogdan Grigoraș

Consacrarea mea este identică cu cea a Călătoriei Inimii, aceea de a aduce conștiență în toate aspectele vieții mele, a face alegeri bazate pe claritatea conferită de conștiență și a acționa în concordanță cu alegerile. Este vorba despre asumare și presupune în primul rând recunoașterea faptului că eu sunt unicul responsabil pentru sfera de creație de jur-împrejurul meu. Granița acestei sfere este arbitrară și doar eu sunt cel care o stabilesc.

Luncaniul, un spațiu fără granițe

Publicat la 14.06.2017 Comentarii

Bogdan Grigoraș

Mi-am început căutările împins de dorința de a lua contact cu adevărul profund din interior. Nu știam să-l numesc sau să identific măcar natura acestei căutări. Doar simțeam că trebuie să existe ceva mai mult decât ceea ce trăiam. Câteodată era doar o impresie sau poate o intuiție, alteori acel mai mult îmi invada spontan conștiința, ca un fel de reamintire magică a Întregului.

În perioada adolescenței am trecut printr-o etapă mistică, căutându-mi refugiul în bisericile ortodoxe – a fost o perioadă extrem de scurtă, două luni a durat cu totul – căci deziluzia a venit rapid. Adevărul nu putea fi găsit acolo, nici măcar în spatele cuvintelor preoților preocupați de lege și dogmă, de moralitate sau de bani. Este ceva fals ce răzbate din toate gesturile pe care le face biserica, instituția, prin reprezentanții săi, toate acțiunile lor sunt rupte de acel adevăr lăuntric pe care îl căutam cu înfrigurare.

Au fost vremuri tulburi după 89 în această țară în care nimeni nu prea știa cum să se raporteze la noua filosofie de viață, nimeni nu avea habar despre capitalism, liberă inițiativă, libertate de expresie. Adulții erau nedumeriți, iar confuzia lor a devenit ușor confuzia noastră, a generației care trebuia să facă tranziția. Vă mai amintiți cât de mult s-a vehiculat acest termen – tranziție – până a devenit desuet și lipsit de substanță? În acest context au apărut vânătorii spirituali, cei care promiteau salvarea, finalul suferinței și fericirea eternă. Unii erau vindecători, alții „propovăduitori ai cuvântului evangheliei”, unii lucrau cu bioenergie, iar alții citeau aura. Nenumărate sisteme energetice au invadat piața, o multitudine de informații despre spiritualitate erau vehiculate peste tot, iar recent mai ales prin intermediul internetului... idei, păreri, teorii, toate gravitând la fel în jurul ideii de mântuire.

Cu toată această avalanșă de informație, sentimentul profund al separării de Adevăr nu se stinsese prin nicio metodă, căutarea avea să continue. A venit și momentul când am întâlnit conceptul de maya, iluzia și iluminarea, mi-am dorit nespus iluminarea. În mintea mea era cam așa: o dată obținută elevarea sau iluminarea întreaga mea existență ar fi urmat să devină lină, accesibilă și cu pronunțate accente extatice. Urma să mă detașez în totalitate de tot ceea ce era mărunt, nesemnificativ, sumbru, urma să mă ridic deasupra condiției umane, deasupra suferinței. Toată această lejeritate urma să survină după un moment bine delimitat, cel al iluminării. Dar cum se obține iluminarea? Deși nimeni nu emana acea energie inconfundabilă a celui care trăiește Adevărul, toți cei care vorbeau despre iluminare păreau că știu foarte bine drumul, cum se atinge acea stare, însă nimeni nu părea că își dorește să parcurgă acel drum pe bune. Asta m-a debusolat și mai tare.

Aici în Școala Maestrului Interior am aflat un adevăr inconfortabil, și anume că eu sunt singurul responsabil de (ne)fericirea mea, nimic dinafară, oricât de fabulos ar fi contextul în care trăiesc, nu îmi garantează liniștea sufletească. Am văzut că există oameni care au o mulțime de bani și totuși nu sunt oameni bogați, deoarece ei nu știu să se bucure de creațiile lor, mai curând se tem că vor pierde ceea ce au, sunt suspicioși. Am descoperit că există oameni care vorbesc despre spiritualitate, despre Dumnezeu sau despre deschiderea Inimii și care nu au trăit niciun moment de revelație, nu au gustat nicio clipă din nectarul ființei. Și asta desigur tot din frică, căci calea către înălțime trece prin hăurile negre create și întărite chiar de către noi înșine. Ceea ce este însă cel mai important este că am recunoscut în mine aspecte de care m-am ferit toată viața.

Am descoperit că nu există iluminare, așa cum o imaginam eu. Procesul de devenire este permanent, nu se oprește niciodată, și este un proces prin care devin din ce în ce mai conștient de felul în care creez realitatea numită experiență de viață. La început nu mi-a plăcut deloc ceea ce se revela percepției mele, ceea ce ascunsesem ani și ani, de mine însumi. Mi-am văzut cu claritate de cristal lașitatea în momente în care aveam nevoie de curaj, mi-am privit în față atașamentele față de stările extatice și fuga de conținuturile mai puțin digerabile, mai ales fuga de durere. În mod ciudat căutarea „stărilor elevate” se împletea mai mereu cu o înclinație insidioasă către stări de natură depresivă, bazate pe o gândire eroică-infantilă: gândul că suferința este nobilă. Toate poziționările absolute au ieșit la suprafață și nu era deloc confortabil.

Treptat am recunoscut și am acceptat în mine și întunericul, nu doar lumina. Fiecare workshop, fiecare Călătorie a Inimii a reprezentat un jalon, un reper major în acest proces permanent de trezire la o realitate mai amplă, mai bogată, mai vie și mai frumoasă. Călătoria Inimii, călătoria mea sau a ta – nu e nicio deosebire – este sintagma care definește cel mai frumos procesul de transformare, care este un proces continuu de elevare a conștienței, este despre a percepe din ce în ce mai mult din creație și despre asumarea statutului de Creator absolut. Este despre conștiența faptului că realitatea pe care o trăiesc este realitatea pe care o creez. Este în primul rând despre înțelegerea felului magic prin care atenția mea devine gând, emoție, energie vitală iar în final se experimentează pe sine drept realitate fizică.

Dintre toate aceste jaloane, întâlniri miraculoase cu oameni, situații, dintre multitudinea de revelații și experiențe de conștiență extinsă mi-au rămas impregnate în suflet momentele remarcabile petrecute în acel spațiu fără granițe din munții Orăștiei. Este un spațiu fizic, de conexiune directă cu natura profundă, neatinsă de poluare, plină de sevă, un loc unde ne întoarcem în fiecare an cu inimile pline de dor... podișul Luncani.

De fiecare dată când urcăm acolo, deasupra lumii, lăsăm în urmă toate grijile, toate preocupările vieții de la oraș, lăsăm jobul și toate proiectele noastre, lăsăm conflictele din relații, lăsăm trecutul... Pentru a clădi ceva nou în viața noastră avem nevoie să ne desprindem de vechi obiceiuri, vechi perspective, legături ce nu ne mai împlinesc, nu mai servesc propriei creații. Acolo sus totul este mai ușor, totul ne stă la dispoziție: intrăm mai rapid în prezență, accesăm mai ușor stările extinse ale percepției, revelațiile sunt semnificative, trăirile sunt mai intense. Un apus de Soare la Luncani este o poartă către dimensiuni nebănuite ale Ființei, un concert de triluri de privighetori te transportă automat în Centrul Universului, deschide Cerurile și te înalță, te conduce către a trăi în corp experiența divină. Vi se pare puțin? Vi se pare mult? Pentru a trăi toate acestea este nevoie doar să asculți, un gest atât de simplu, și întreaga splendoare a ființei se dezvăluie uneori în lacrimi de recunoștință, alteori în valuri de bucurie, alteori în clipe de deplină nemișcare.

În acest spațiu conexiunea cu Pământul este esențială, rădăcinile noastre umane sunt hrănite, arhitectura interioară a corpului se ajustează în permanență, într-un proces de vindecare fizică, energetică și emoțională. Este locul în care greutatea trecutului este înlocuită cu lejeritatea deschiderii față de trăirea plenară, atât de simplă și totuși atât de dificilă uneori. Aici și Acum devin ușor accesibile, sunt la îndemână, iar această stare de prezență este fundamentul pentru întreg procesul de iluminare, pentru vindecare, pentru integrare, bucurie, vitalitate. Sentimentul de lejeritate vie, de curgere cu viața te va însoți la fiecare pas pe colina Lunii și pe dealul Zmeului.

La Luncani am avut cele mai adânci revelații, primele amintiri la nivel de suflet, primele intuiții despre evenimente majore din trecutul meu, cele mai frumoase deschideri, cele mai profunde momente de ascultare. Au fost numeroase momente în care timpul a curs altfel, am pătruns dincolo de granița formelor, am perceput spațiile de sub scoarța copacilor, de sub pielea animalelor, de sub crusta pământului și de deasupra norilor. Am vărsat lacrimi de recunoștință și am rămas uimit în fața splendorii existenței. Este un spațiu al vindecării, al reamintirii de sine, al iubirii necondiționate.

Chiar acum când scriu aceste rânduri simt emoția reîntâlnirii cu Luncaniul drag inimii mele și cu toate trăirile din această vară. O vară plină, nenumărate prilejuri de a trăi revelația despre Adevărul interior – cine sau mai curând Ce ești cu adevărat? Care este natura ta profundă? Căutarea se poate opri chiar acum, nu mai ai nevoie de metode sau practici spirituale complicate, nu mai ai nevoie de sisteme energetice sau tehnici de eliberare în nu știu câți pași. Adevărul este accesibil și este înăuntrul tău, aceasta este marea Revelație! Ești pregătit(ă) să devii propriul tău Maestru?




Bogdan Grigoraș a mai scris și

Față în față cu tine Publicat la 17.05.2017

Față în față cu tineÎnainte de orice te invit să te privești pentru câteva minute în oglindă, observă  chipul din oglindă. Uită-te în proprii tăi ochi și fă-o altfel decât o faci de obicei. Uită-te în oglindă, dar privește dincolo de piele, simte-te pe dedesubt, dincolo de masca pe care o afișezi zi de zi. Privește dincolo de zâmbetul forțat, de rictusul  familiar din colțul buzelor, dincolo de ridurile pe care încerci din răsputeri să le ascunzi. Privește ...

Citește mai mult

Paradoxul alegerii și Maestrul Publicat la 26.04.2017

Paradoxul alegerii și MaestrulNimeni nu este profet în țara lui, se spune. Este desigur vorba despre cineva autentic, care chiar are ceva de spus! Esență, nu formă goală împachetată în ambalaj corporatist. Cineva care nu vrea să convingă pe nimeni de nimic, totuși are ceva important de spus. Important în primul rând pentru el însuși, și cum suntem toți umani, cu toții navigăm în aceeași barca, acele cuvinte pot avea greutate și pentru altcineva. Acele cuvinte pot mișca și inimile ...

Citește mai mult

Acele vechi obiceiuri ale Copilului din mine Publicat la 22.02.2017

Acele vechi obiceiuri ale Copilului din mineSuntem adulți, de multe ori când ne privim în oglindă asta ne spunem. Suntem adulți. Și asta deoarece suntem foarte atașați de forme, nu ne-am antrenat acea privire ageră care pătrunde dincolo de suprafața pielii, în profunzime, pentru a vedea ce se află în spatele oricărui gest, oricărei acțiuni. Ce ne motivează de fapt? Este nevoia de siguranță, conexiune cu ceilalți, conservarea zonei de confort? Ce ne face să alegem de fiecare dată o mască, un rol, ce ne face ...

Citește mai mult

Timpul transformării Publicat la 01.02.2017

Timpul transformăriiRichard Moss este american, trăiește în țara care reprezintă pentru mulți oameni lumea nouă, spațiul în care ai libertatea de a crea orice, de a-ți îndeplini orice vis, oricât de nebunesc ar fi acesta… the American dream. Nu o dată și-a exprimat dezamăgirea pentru alegerea americanilor de a-l pune pe Trump în fruntea țării  – casa albă este mai mult decât reședința președintelui, este un spațiu încărcat de semnificație, acolo trăiesc ...

Citește mai mult

A fi bărbat Publicat la 18.01.2017

A fi bărbat Ce ne lipsește nouă bărbaților pentru a ne afirma masculinitatea autentică? De ce ne este frică de fapt? Ce înseamnă cu adevărat să fii bărbat? Nimeni nu ne-a învățat ce înseamnă cu adevărat bărbăția, nu am avut parte de rituri de trecere din copilărie în adolescență sau din adolescență în viața adultă. Profesorii noștri din școli nu au împărtășit cu noi secretele bărbăției pentru că habar nu aveau cu ce se mănâncă, tații noștri ...

Citește mai mult

Nu există nimic în-afara ta Publicat la 06.12.2016

Nu există nimic în-afara taTraversăm cu toții o perioadă importantă pentru vindecarea trecutului, o etapă la fel de necesară precum aerul. De mai bine de două luni se simt la nivel colectiv și personal convulsiile acestei lumi aflate în pragul transcenderii propriilor bariere. Mintea compulsivă, câmpul colectiv al gândirii se comportă din ce mai haotic, precum un fugar hăituit. Toate semnele anunță o criză colectivă care pare să se manifeste deocamdată mocnit, de dragul aparențelor este acoperită ...

Citește mai mult

Arsura Publicat la 16.11.2016

ArsuraAi simțit cu siguranță, și nu doar o dată, arsura. Este acea dorință nestăvilită, acea chemare către satisfacerea unei nevoi despre care nu știi mare lucru, nu-i cunoști sursa. Știi doar că această nevoie există, o simți cum ia naștere la un semnal, oricât de insignifiant. Ești apoi martor neputincios la metamorfoză: simți cum se deschide în tine o prăpastie, o falie uriașă care își cere dreptul, să fie umplută, satisfăcută. Este un fel de foame uriașă care ...

Citește mai mult

Eliberarea de Dependențe Publicat la 11.10.2016

Eliberarea de DependențeFiecare om de pe planetă dezvoltă o formă de dependență, mai ușoară sau mai agresivă. Este o reflexie a gradului de compulsiune mentală. Cu cât mintea mea este mai dezordonată, mai rătăcitoare cu atât ea va crea forme de dependență mai puternice. Cu cât este mai liniștită, mai împăcată cu tot ceea ce este prezent în viața mea, cu atât aceste forme de dependență vor fi mai relaxate, până la disoluția lor. Topirea dependențelor este un proces ...

Citește mai mult

Cât putem de fapt? Publicat la 04.10.2016

Cât putem de fapt?Credem despre noi că suntem neputincioși în prea multe aspecte ale vieții noastre. Credem că nu putem avea o slujbă care să ne placă la nebunie și să ne aducă suficienți bani pentru a ne împlini visele - pentru a câștiga bani e nevoie de efort mare, nu-i așa? - credem că relația de iubire mult dorită nu există în realitate, prea multe au fost eșecurile, prea mulți oameni pe care i-am iubit au dispărut din viața noastră, credem că nu putem avea mașina pe care ...

Citește mai mult

Calea Conștienței Publicat la 08.08.2016

Calea ConștiențeiUltima redută a Umanității este propria gândire.Este temelia tuturor formelor,dar și sursa emoțiilor dificile.Ne amăgim atunci când ne încredem exclusiv în propria rațiune,ne limităm perspectivele și ne închidem în colivii aurite.Descoperim într-o zi că trăim într-o bulă de realitateși comunicăm prea puțin cu Lumea...Respirația ne este scurtă și modestă.Respirăm cât să nu murim... ...

Citește mai mult

"Respirația Conștientă este cel mai natural, cel mai simplu și cel mai profund lucru pe care îl putem face pentru noi înșine și pentru întreaga Umanitate. Este primul pas către starea de Prezență care deschide toate porțile percepției și deci ale Cunoașterii prin trăire directă."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori

Ultima carte a lui David Servan-Schreiber. După 19 ani în care a reprezentat speranţa tuturor acelora care se confruntă cu cancerul, autorul celebrelor „Vindecă” şi „Anticancer”, ...

Suflet Nemărginit Suflet Nemărginit

Dincolo de judecata de sine se află bucuria, pacea interioară și libertatea marilor decizii întemeiate pe Claritate și pe Adevăr. Este o carte practică, simplă, directă, plină de concretețe, care ...

Fără Granițe Fără Granițe

Este una dintre cele mai strălucite cărți apărute vreodată sub semnul Maestrului Interior. Ken Wilber este cel mai important gânditor și teoretician al conștiinței american, dar rădăcinile cunoașterii ...

CONTRACTE SACRE CONTRACTE SACRE

Pentru ce suntem în această încarnare? Care este menirea noastră pe această lume? Iată întrebări pe care ni le punem cu toții. Caroline Myss, cunoscută nu doar ca autor ci și ca medic, ...

Cercul Revelaţiei Cercul Revelaţiei

Cercul Revelaţiei este o carte uimitoare şi captivantă care povesteşte istoria extraordinară a unui drum spiritual foarte neobişnuit. Este o carte pe care nimeni dintre aceia care caută Adevărul nu o ...

Workshopuri relevante

Practica Stării de Prezență Practica Stării de Prezență
Această călătorie este menită să te conducă dincolo de agitația minții. Darul ei este de a-ți reaminti ce ești dincolo de identitatea cu care te-ai obișnuit, de ce ai crezut până acum despre tine, ...

Astrologie Arhetipală Astrologie Arhetipală
Ştiinţă şi artă, cunoaştere raţională si simbolism deopotrivă, Astrologia poate fi de multe ori ascunsă raţionamentului logic, dar rămane mereu transparentă intuitiei şi percepţiilor survenite prin ...

Atingerea Vindecătoare a Ființei Atingerea Vindecătoare a Ființei
Mulți au auzit despre dimensiunea vindecătoare a atingerii, dar puțini cred că aceasta face parte din natura adâncă a Ființei fiecăruia. Vindecarea prin atingere este, de fapt, o vindecare prin Conștiență, ...

Meditație activă și Shaking Meditație activă și Shaking
Respirația Conștientă și Practica Stării de Prezență sunt fundamentul tuturor abordărilor Călătoriei Inimii și a ceea ce noi, în Călătoria Inimii, numim Calea Maestrului Interior. Reprezintă ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Este o poartă prin care fiecare ...