Bogdan Grigoraș Bogdan Grigoraș

Consacrarea mea este identică cu cea a Călătoriei Inimii, aceea de a aduce conștiență în toate aspectele vieții mele, a face alegeri bazate pe claritatea conferită de conștiență și a acționa în concordanță cu alegerile. Este vorba despre asumare și presupune în primul rând recunoașterea faptului că eu sunt unicul responsabil pentru sfera de creație de jur-împrejurul meu. Granița acestei sfere este arbitrară și doar eu sunt cel care o stabilesc.

Sursa Realității - partea a treia
Dincolo de barierele minții

Publicat la 11.10.2017 Comentarii

Bogdan Grigoraș

Weekendul trecut a avut loc workshopul cu Gary Quinn – Puterea lui Da, poate cel mai non-conformist eveniment care a avut loc pe teritoriul Călătoriei Inimii. A fost despre a recunoaște acele aspecte din noi care ne tot vorbesc despre neputință, despre trecut, a fost despre a vindeca... atitudinea de victimă. Despre a recunoaște vocea unui personaj interior, care trăiește în noi toți, un personaj care nu crede. Nu crede mai ales că lucrurile frumoase din această lume sunt posibile. Partea din noi cea luminoasă, care este permanent în contact cu iubirea, de multe ori stă în umbra acestui cârcotaș interior. Validând această parte din noi – pe cel care nu poate – și ascultând ce are de spus, ascultându-i emoția și simțindu-i experiența de viață, acesta  este primul pas înspre... a face imposibilul.

Cu lejeritate și umor din plin, Gary a prefațat workshopul cu povestea vieții sale. Secretul lui este unul simplu: DA. A spune DA vieții, indiferent încotro ne poartă aceasta. Poate fi și secretul tău. Este calea rapidă de la imposibil către posibil. Un angrenaj impresionant de împrejurări, greu de imaginat și pentru mintea cea mai deschisă, se pune în mișcare cu fiecare DA pe care îl rostim: realități multiple, ascunse vederii, de dincolo de granița vizibilă a acestei lumi, sincronicități remarcabile, oameni noi, situații proaspete se așază în fața noastră precum covorul roșu în fața vedetelor de la Hollywood. A spune DA este echivalent cu a deschide inima, a deschide poarta către dimensiunea noastră subtilă, prin renunțarea la a mai controla realitatea. A spune DA este curajul, este pasul dincolo de bariera fricii, căci de ce ai avea nevoie să controlezi situațiile din viața ta dacă nu ți-ar fi frică?

Cum ar arăta existența ta dacă ai spune DA în fiecare zi Vieții? Cu siguranță ai avea mai mult spațiu pentru tine, ai trăi mai multă bucurie și ai avea mai mulți bani. Încruntarea ar dispărea, s-ar topi într-un zâmbet autentic, ochii tăi ar fi mai luminoși și ar străluci mai mult, iar privirea ta ar fi mai limpede. Dacă vei dubla această atitudine, această deschidere a inimii tale cu o practică zilnică a stării de Prezență vei putea atunci vedea și simți mai în profunzimea lucrurilor. Ai putea percepe acea suprafață fină de separare, conturul formelor, și ai putea pătrunde în adâncul materiei.

Și mai ales nu ți-ar mai fi teamă să privești înăuntrul tău, acolo unde este zăvorât marele zăcământ al emoțiilor tale reprimate. Teama de adâncimile ființei umane, de întunericul din miezul fiecărei celule, primejdia irațională de a simți, de a te simți... tăcerea care pare uneori atât de apăsătoare nu ar mai fi de speriat, te-ai împrieteni cu liniștea din tine. Când vei înlătura această peliculă arbitrară care te separă de rest și vei gusta din golul dinăuntru, când vei fi confortabil/ă cu spațiul vid dintre două cuvinte, când vei putea spune DA în fața durerii și a tot ce acum îți pare sumbru și apăsător, atunci și doar atunci lumina conștienței tale va izbucni, eliberată din adâncurile neexplorate ale ființei.

Respiră și simte cum acest râu interior, Styxul purtător de moarte, tăcut și respingător, poartă în el sămânța izbăvirii de toată neputința acestei lumi. Realitatea pe care o trăiești chiar acum în viața ta pare imposibil de schimbat? Și totuși e nevoie de atât de puțin, e nevoie de atât de puțin de la tristețe la bucurie, de la încrâncenare la comuniune, de la un rictus amar la un zâmbet luminos, de la cea mai îngrozitoare întunecime la cea mai splendidă luminozitate. Natura duală a gândirii liniare ne oferă și un mare dar, deschide o posibilitate remarcabilă: putem face un salt uriaș, în orice clipă, de la minus la plus infinit. E nevoie doar de acest DA, cred că pot! E nevoie doar de alegerea de a te deschide.

Când imposibilul devine Posibil... este chiar acum, și este această frumoasă deschidere către... a trăi. A trăi viața așa cum ne dorim. Eu cred că fiecare ființă umană își dorește o viață în care să perceapă realitatea mai profundă, să trăiască mai aproape de sursă, să fie mai mult în contact cu sinele mai larg. Iar primul pas este acel DA care spulberă barierele minții: începi să crezi că este posibil și altceva pentru tine, începi să crezi că ești stăpânul vieții tale, începi să percepi că ești în Centrul realității. Întreg universul devine coerent chiar și pentru gândire, se re-configurează în mod armonios în jurul acestui Centru și absolut toate situațiile din viața ta devin pline de semnificație.

Și apoi vine acel moment magnific în care vălul cade și vezi totul. Acel moment în care intuiția ta devine prietenul tău de nădejde, iar ceea ce simți contează pentru tine mai mult decât ceea ce îți spune gândirea analitică... Acel moment în care începi să percepi cu simțurile tale extinse. Vei putea sorbi un răsărit de soare și culorile curcubeului după ploaie, vei putea asculta șoapta vântului și cântecul privighetorilor, vei vedea dincolo de nori și de granița care separă lumile, vei auzi ecoul vocilor străbunilor ieșind din adâncul munților și vei rămâne netulburat în fața umbrelor nopții, îți vei simți prietenii cu ochii închiși, îți vei auzi copiii de la distanțe kilometrice, și mai ales îi vei iubi cum nu i-ai iubit niciodată. Și toate acestea doar pentru că poți!

 

Vei păși în realități neobișnuite, pe urmele lui Stan Grof. Cred că Stan este unul dintre cei mai extraordinari oameni: poveștile din extraordinara sa viață sunt cu adevărat aventuri demne de o odisee. Când imposibilul devine posibil ne este folositoare nouă înșine și tuturor celor din jur, deoarece răspândește printre oameni „conștiința holotropică”, ce face imposibilul posibil — conștiința ce poate crea o lume locuită de ființe omenești mature, de copii ai Pământului și ai cosmosului, care pot conviețui unii cu alții și cu natura în pace și solidaritate, cât și iubirea ce se naște din cunoașterea faptului că suntem în esență una cu Universul. (Ervin Laszlo)

Impresionanta sa operă este o colecție de mărturii care ne arată cum sursa realității este în dimensiunea noastră subtilă: mulți dintre noi am trăit momente în viață când structura aparent logică și previzibilă a realității cotidiene, țesută din lanțuri complexe de cauze și efecte, pare să se rupă și avem parte de coincidențe uluitoare, foarte improbabile. În timpul episoadelor de stări holotropice de conștiință — holotropic însemnând „orientat către întreg” — aceste violări ale cauzalității lineare pot apărea atât de frecvent, încât ridică întrebări serioase despre concepția asupra lumii, cu care am crescut cu toții. (Stanislav Grof)

Totul pleacă de la atenție, energia noastră sacră. Când am învățat să lucrez cu atenția am simțit că pășesc într-o realitate nouă, total necunoscută, proaspătă și vie, ca nicio altă realitate. Grație Școlii Maestrului Interior am pătruns în acest univers fără granițe, aici am învățat că un lucru atât de simplu – a redirecta atenția acolo unde doresc – este cheia întregii creații de realitate. Când îmi întorc atenția către mine, în interior, mă întorc la sursa realității. Abia acum este posibilă creația conștientă, adică să creez exact viața pe care mi-o doresc. Avem tendința să ne pierdem în exterior, mai degrabă ne preocupăm de ceilalți sau ne pierdem în acțiunile noastre, în ceea ce facem, decât să rămânem cu atenția la noi.

Pentru a menține atenția la mine, la sursa realității, eu folosesc drept ancoră senzațiile din corp. Corpul este și poarta către stările de conștiință holotropice sau de percepție extinsă. Cel mai mare paradox al umanității este acesta: deși continuăm să ne respingem corporalitatea cu îndârjire, deși considerăm trupul ca fiind materie, deci ne-spiritual, corpul este chiar poarta către transcedență, către a trăi complet Divinitatea. Corpul este mântuirea noastră, iar imposibilul poate deveni posibil... doar în corp!

Sursa Realității, prima parte: O privire proaspătă

Sursa Realității, partea doua: Contactul cu marea realitate




Bogdan Grigoraș a mai scris și

Creația colectivă de realitate Publicat la 09.10.2017

Creația colectivă de realitateCe mă împiedică să schimb? Ce mă face să hulesc sistemul și mașinăria sa nebună, o mașinărie care pare un perpetum-mobile ce nu va obosi niciodată, și în același timp să nu fac nimic pentru a schimba. Am văzut însă foarte clar cum această mașinărie se hrănește din energia noastră vitală. Eu sunt cel care îmi cedez puterea, tu ești cel care își pleacă capul, înfrânt, în fața unei realități imposibil de schimbat. Este ceva înăuntrul ...

Citește mai mult

Creația colectivă de realitate Publicat la 04.10.2017

Creația colectivă de realitateFiecare om de pe planetă contribuie la creația de realitate, sub toate aspectele sale: social, politic, cultural, financiar, etc. Iar parametrul care contează în orice creație este conștiența. Un sistem este o creație, iar bazele actualului sistem mondial au fost puse cu sute de ani în urmă. La baza acestuia stau banii, însă banii, ca realitate ultimă, nu au valoare în sine. Valoarea i-o atribuie marea masă de oameni, majoritatea inconștienți, cei care cred în ...

Citește mai mult

Sursa Realității - partea a doua Publicat la 03.10.2017

Sursa Realității - partea a douaLumea din interior, întunecată, care nu beneficia de atenția mea decât arareori, continua să existe ... în stand-by, așteptând cel mai mic impuls pentru a se activa și a scoate la suprafață o sumedenie de trăiri bogate, care îmi deschideau inima. Dintr-o dată acel mai mult devenea posibil, dintr-o dată puteam să văd și înafara mea acea frumusețe aparte, care iradia din obiecte, din copaci, din flori, din animale și mai ales din oameni. Erau momente spontane, ...

Citește mai mult

Sursa Realității - prima parte Publicat la 29.09.2017

Sursa Realității - prima parteTrăim într-o realitate solidă. O realitate cu aparență tare, densă, inflexibilă. Pare că nu se schimbă prea multe în relieful de jur împrejur, pare că munții pe care îi vedem azi sunt dintotdeauna. Soarele răsare de miliarde de ani din același loc, iar luna nu lipsește din niciun tablou al reveriilor noastre nocturne. Trăim într-o lume despre care credem că știm cam totul, toate tipurile de plante, toate animalele, toate ne sunt cunoscute. Am pătruns până ...

Citește mai mult

Totul în jurul nostru ne amintește de noi înșine Publicat la 26.07.2017

Totul în jurul nostru ne amintește de noi înșineChiar aici aproape de noi, în România, există numeroase locuri unde poți simți conexiunea profundă cu natura. Poți simți Pământul, viu, fremătând, poți simți muntele și marea, te poți lăsa îmbăiat de triluri de păsări și de șuier de vânt. Avem splendori inimaginabile pentru cineva care trăiește în țări de unde a dispărut pădurea, unde animalele sălbatice nu mai pășesc libere pe câmpuri. Avem comori pe care nu prea știm să le prețuim, ...

Citește mai mult

Despre granițe și Libertate Publicat la 11.07.2017

Despre granițe și LibertateDe multe ori ai crezut că nu poți depăși o limită. De exemplu care este toleranța ta la durere? Cât de relaxat(ă) poți rămâne atunci când durerea fizică este prezentă în viața ta? Care este relația cu mâncarea, de câte calorii ai nevoie în fiecare zi, pentru a putea să-ți duci la final activitățile uzuale? De câte ore de somn ai nevoie pe noapte? Cum alternează stările tale într-o zi, ce te nemulțumește la ceilalți, ce anume te face ...

Citește mai mult

Luncaniul, un spațiu fără granițe Publicat la 14.06.2017

Luncaniul, un spațiu fără granițeMi-am început căutările împins de dorința de a lua contact cu adevărul profund din interior. Nu știam să-l numesc sau să identific măcar natura acestei căutări. Doar simțeam că trebuie să existe ceva mai mult decât ceea ce trăiam. Câteodată era doar o impresie sau poate o intuiție, alteori acel mai mult îmi invada spontan conștiința, ca un fel de reamintire magică a Întregului. ...

Citește mai mult

Față în față cu tine Publicat la 17.05.2017

Față în față cu tineÎnainte de orice te invit să te privești pentru câteva minute în oglindă, observă  chipul din oglindă. Uită-te în proprii tăi ochi și fă-o altfel decât o faci de obicei. Uită-te în oglindă, dar privește dincolo de piele, simte-te pe dedesubt, dincolo de masca pe care o afișezi zi de zi. Privește dincolo de zâmbetul forțat, de rictusul  familiar din colțul buzelor, dincolo de ridurile pe care încerci din răsputeri să le ascunzi. Privește ...

Citește mai mult

Paradoxul alegerii și Maestrul Publicat la 26.04.2017

Paradoxul alegerii și MaestrulNimeni nu este profet în țara lui, se spune. Este desigur vorba despre cineva autentic, care chiar are ceva de spus! Esență, nu formă goală împachetată în ambalaj corporatist. Cineva care nu vrea să convingă pe nimeni de nimic, totuși are ceva important de spus. Important în primul rând pentru el însuși, și cum suntem toți umani, cu toții navigăm în aceeași barca, acele cuvinte pot avea greutate și pentru altcineva. Acele cuvinte pot mișca și inimile ...

Citește mai mult

Acele vechi obiceiuri ale Copilului din mine Publicat la 22.02.2017

Acele vechi obiceiuri ale Copilului din mineSuntem adulți, de multe ori când ne privim în oglindă asta ne spunem. Suntem adulți. Și asta deoarece suntem foarte atașați de forme, nu ne-am antrenat acea privire ageră care pătrunde dincolo de suprafața pielii, în profunzime, pentru a vedea ce se află în spatele oricărui gest, oricărei acțiuni. Ce ne motivează de fapt? Este nevoia de siguranță, conexiune cu ceilalți, conservarea zonei de confort? Ce ne face să alegem de fiecare dată o mască, un rol, ce ne face ...

Citește mai mult

"Maestrul Interior se naște întotdeauna în timpul experienței umane încarnate. Nu există Maeștri care să nu fi trecut prin Umanitate. În Corp, ei pot fi recunoscuți mai ales după zâmbet. În afara Corpului, de asemeni."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Şcoala Zeilor Şcoala Zeilor

Această carte este o hartă şi un plan de evadare. Scopul său este de a vă arăta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotică a lumii, din interpretarea jalnică a existenţei, pentru ...

Am nevoie de iubirea ta Am nevoie de iubirea ta

Viaţa este relaţie. Ne definim pe noi înşine în funcţie de felul în care ceilalţi ne oglindesc. Apoi, o enormă maşinărie a gîndirii este pusă în funcţiune, iar imaginea ...

Experienţa Akashică Experienţa Akashică

O buna parte din valoarea acestei cărţi este adusă de mărturiile directe ale unor excepţionali exploratori ai conştiinţei, medici, antropologi, filosofi, scriitori, vindecători, mistici din diferite tradiţii ...

REVOLUTIA CONSTIINTEI REVOLUTIA CONSTIINTEI

Suntem martorii unor timpuri istorice. Planeta trece prin schimbări fundamentale, noi toţi simţim puternic aceste transformări dar orice schimbare – şi cu atât mai mult una de conştiinţă ...

MANDALA FIINTEI MANDALA FIINTEI

Doctorul Richard Moss este un om care a trăit Revelaţia. Este un om care a experimentat starea de conştiinţă supremă a fiinţei omeneşti în care aceasta trăieşte deplin. Este acea stare de conştiinţă ...

Workshopuri relevante

Practica Stării de Prezență Practica Stării de Prezență
Această călătorie este menită să te conducă dincolo de agitația minții. Darul ei este de a-ți reaminti ce ești dincolo de identitatea cu care te-ai obișnuit, de ce ai crezut până acum despre tine, ...

Articole pe aceeași temă

Setea Setea

Un fel de tânjire interioară după ceva nedeslușit, un fel de dor arzător, de gol care se cere umplut, o memorie care-și caută amintirile și nu le găsește. Sentimentul că mai e ceva dincolo de platitudinea ...

ARC 2017: Sfera de foc (III) ARC 2017: Sfera de foc (III)
Respirație Holotropică

O Sferă de foc s-a concretizat în prima chakră. Densă. M-a surprins, n-am mai simțit asta până acum. Sfera a început a se agita o perioadă în partea inferioară a corpului ...

Instrumentele transformării interioare: Criteriul Bucuriei Instrumentele transformării interioare: Criteriul Bucuriei

Transformarea interioară a conștiinței umanității capătă viteza și forța unei cascade care curge dinlăuntru înspre înafară. Căile de a funcționa în această lume se schimbă. Există ...

Sub imperiul dependențelor Sub imperiul dependențelor
Setea de Întregire și Eliberarea

Respir. Mă așez în centrul meu și inspir pe nas și expir pe gură. Îmi formez un centru de senzații în piept, ce îmi conectează atenția în corp. Îmi duc atenția în ...

Năframa albă și lacrimile care spală Năframa albă și lacrimile care spală

Amânasem destul această experiență. Și amânasem să înfrunt teama de (ne)cunoscutul în care puteam intra odată cu ea. Respirația Holotropică sau Respirația de Foc, recunoscută drept ...

Noi ne creăm Destinul Noi ne creăm Destinul

Tema centrală din ultima vreme - nevoia de a ieși din stagnare, din băltire, din roluri care încă ne împiedică să fim cei care suntem cu adevărat, nevoia de a ieși din complacerea în obiceiuri ...

O Călătorie a Inimii  împreună cu Stanislav Grof O Călătorie a Inimii împreună cu Stanislav Grof

Marea Călătorie a Inimii în care la centru, alături de noi, a fost Stanislav Grof, s-a terminat. E un fel de a spune, căci, așa cum știu bine aceia care practică stările de expansiune ale Conștiinței, ...

Naștem Noua Lume. Împreună Naștem Noua Lume. Împreună

Trăirile foarte intense din ultimele săptămâni ne-au lăsat pe mulți dintre noi cu senzații și dureri în corp de parcă am fi fost la război. Și, într-un fel sau altul, chiar am fost. Toți. ...

Frica și Puterea Frica și Puterea

Frica este închidere, separare, înstrăinare. Se manifestă în corp prin tensiune, înghețare, înțepenire, duritate, non-curgere. Este o încetinire a energiilor vitale și începutul ...

Consacrarea ultimă: Conștiența Consacrarea ultimă: Conștiența

Timp de milenii umanitatea a confundat Conștiența cu rațiunea. A fi conștient nu înseamnă a raționaliza, ci a percepe, a simți existența. Identificarea ființei aflate în experiența umană cu ...