Claudia Constantin Claudia Constantin

Azi ştiu că nimic nu mi SE întâmplă, ci doar EU sunt cea care îşi dărâmă şi îşi reconstruieşte, mereu şi mereu, propria realitate! Iar asta îmi relevă mie şi întregii lumi măreţia Fiinţei care sunt. Este un adevăr care mă poate înfricoşa sau, dimpotrivă, mă poate elibera. Mă pot lăsa cuprinsă de frică sau o pot privi ca pe o oportunitate de a-mi depăşi limitele. Alegerea îmi aparţine în totalitate. 

Şi am ales să trăiesc cât pot de frumos aventura asumării acestui adevăr. Am ales un drum al deschiderii faţă de mine însămi şi faţă de viaţă, pe care îl explorez cu curiozitate. Este un drum pe care merg când la pas, când în galop, învăţând astfel că ritmul meu interior este mereu în schimbare, în curgere, precum viaţa însăşi. Un drum pe care îmi rostesc şi îmi mângâi durerile. Care mă provoacă să îmi depăşesc fricile şi care îmi arata că am, cu adevărat, puterea de a face acest lucru. Un drum pe parcursul căruia descopăr, în feluri mereu noi, bucuria de crea, de a mă arăta şi exprima autentic. Şi mai ales bucuria de a trăi toate acestea nu singură, în izolare, ci într-o comunitate. Împreună.

În Călătoria Inimii simt, zâmbesc, sunt pe drumul meu!

 

 

Intersecții

Publicat la 19.10.2017 Comentarii

Claudia Constantin

 

 

 19 octombrie 2017 - Arcul de triumf, București, România 

Mă aflu pe trotuar, așteptând culoarea verde la unul dintre semafoarele acestei intersecții a cinci mari bulevarde.

Scenariul nr. 1  = Scenariul rău

Inspir. Zgomot, claxoane, voci cu diverse tonalități și niveluri de volum răspândindu-se mai întâi în aer și abia apoi în telefoanele mobile, miros de benzină, praf, noxe, furnicar de oameni pe străzi și în autobuze, mașini bară la bară, forfotă, agitație, nervozitate, tensiune, grabă, șoferi care nu opresc la culoare roșie a semaforului și pietoni încruntați care traversează alergând, și unii și alții doar pentru a câștiga un minut de supraviețuire. Inspir toate astea. Este suficient pentru a mă lăsa pradă gândurilor, judecăților și criticilor în care este codată nemulțumirea, dezgustul, furia împotriva primăriei, a guvernului, a sistemului în general, toți vinovați pentru aglomerație, poluare, nepedespirea soferilor care trec pe roșu, infrastructura slab dezvoltată, pistele de biciclete care seamănă a glumă proastă. Autocritică pentru că iar mă simt nervoasă, tensionată, nemulțumită. Pot continua la nesfârșit cu astfel de gânduri, însă nu pot inspira la nesfârșit. Am nevoie să expir. Și expir către lume toate aceste gânduri, stări și emoții.

Chiar ea, intersecția

În același timp, în același moment, pe același trotuar, în aceeași intersecție, pe aceeași inspirație. Tot eu.

Scenariul nr. 2 = Scenariul bun

Dacă aleg însă să decupez din Realitate doar scenariul nr. 1, aleg ca acesta să devină singura mea realitate. Scenariul 2 continuă să existe în Realitatea mare, însă încetează să existe pentru mine. Viceversa este la fel de valabilă. Dacă aleg să decupez din Realitate doar scenariul nr. 2, aleg ca acesta să devină singura mea realitate. Scenariul 1 continuă să existe în Realitatea mare, însă încetează să existe pentru mine.   Simt soarele cald care îmi încălzește mai întâi fața, palmele și apoi, trecând prin haine, întreaga piele. Aud păsări ciripind și două tinere râzând plin, cu mare poftă, în timp ce își fac încălzirea de dinainte de alergare. Văd albastrul senin al cerului, fâșii subțiri de nori care animă cerul, frunze galbene, verzi și roșii – în copaci, în zbor, pe jos pe trotuare - , raze ce împrăștie în văzduh pulbere fină de aur, oameni zâmbitori și relaxați intrând pe aleile parcului, veverițe domesticite și atât de obișnuite cu acest peisaj urban încât mișună nestingherite prin copacii de pe marginea bulevardelor. Simt toate astea, ascult, nici urmă de gând. Inspir toate astea. Este suficient pentru a simți bucurie și relaxare. Și expir către lume ceea ce simt.

Pot să aleg între cele două scenarii? Și dacă da, ce aleg? Dar tu, ce alegi tu în mod obișnuit, în care dintre scenarii trăiești cel mai mult în viața de zi cu zi?

Clipa prezentă, momentul ACUM conține în el toată Realitatea, potențial infinit de experiență și trăire.  Realitatea îmi servește pe tavă absolut tot ce pot să experimentez în această viață, căci nimic din ceea ce ește omenește nu îmi este și nu mi-a fost vreaodată străin. Durerea și bucuria coexistă. Dacă aleg să fac din durere o virtute, radarul meu interior va adulmeca frenetic durerea, o va urmări și o va crea peste tot unde voi păși – chiar și în mijlocul unei intersecții într-o zi obișnuită - căci cu durere se hrănește. O va inspira cu nesaț și o va expira în lume, contribuind astfel la amplificarea durerii deja imense pe care umanitatea o experimentează. Dacă aleg însă să fac din bucurie si placere o virtute, radarul meu interior va porni în căutarea acestor atribute fundamentale ale Ființei și le va crea peste tot în jurul meu - chiar și în mijlocul unei intersecții într-o zi obișnuită. Le va inspira cu nesaț și le va expira în lume, contribuind la amplificarea câmpului de bucurie de care umanitatea are acum atâta nevoie.

Pot să aleg între durere și bucurie? Și dacă da, ce aleg? Dar tu, ce alegi tu în mod obișnuit să trăiești, durere sau bucurie?

Cele două scenarii sunt concomitente, nu alternative. Un paradox al minții și, totodată, o  realitate a inimii. Cele două scenarii nu sunt unul bun și altul rău, ele sunt parte din Realitate. Doar judecătorul meu interior, această instanță interioară mereu în stare de alertă, este cel care are nevoie să împartă Realitatea în bună și rea, pentru a-și justifica existența. Însă Realitatea nu este bună sau rea, ea ESTE pur și simplu.

Cerul de deasupra intersecției

Adevărata alegere, cea care influențează calitatea vieții mele, este una de atitudine, de a mă închide sau a mă deschide spre tot ceea ce Realitatea îmi oferă, fără nicio etichetă sau judecată. Minunăția existenței se relevă când judecătorul interior amuțește și Maestrul Interior se așază în Centrul ființei mele. Acela este momentul în care eu privesc cu privire clară și îmi dau voie să simt că Realitatea îmi oferă TOT ce pot să experimentez în această viață. Adevărata schimbare se naște când încep să acționez conștient pentru a crea înlăuntrul și înafara mea ceea ce îmi doresc să experimentez și să creez în viața mea. În acest punct creez pacea înlăuntrul și înafara mea. Din acest punct încep cu adevărat să trăiesc.

Vă invit să schimbați ceva mic, mic în activitatea voastră zilnică. O singură dată pe zi - din multele dăți când doriți să tastați pe telefonul mobil – alegeți altfel. O singură dată pe zi, în loc să butonați pe telefonul mobil, citiți un scurt paragraf din Suflet nemărginit - o carte magistrală în care Byron Brown împărtășește despre renunțarea la judecătorul interior în favoarea Maestrului Interior – pasul care l-a condus pe el, și pe foarte mulți dintre cei cu care a lucrat de-a lungul timpului, către regăsirea liniștii și a bucuriei interioare.

Sute de modele de telefoane mobile din care oricând putem alege. Puține cărți precum Suflet nemărginit.

Pacea interioară este un sentiment de nemişcare totală, fără activitate, fără mişcare, fără sunet. Mai mult decât atât, nu există dorinţa sau nevoia de activitate, mişcare sau sunet. Nemişcarea e asemănătoare unei pături groase de linişte totală. Ţi s-a întâmplat vreodată să fii absorbit într-o activitatea şi să fii brusc întrerupt din ea de un zgomot puternic? Sau într-o zi noroasă, în timpul unei conversaţii, să vezi cum soarele bate brusc pe masa din faţa ta? În fiecare dintre cele două cazuri, întreruperea provocată de sunet sau de lumină a spart aglomeraţia din mintea ta şi a creat un spaţiu, o pauză, un moment de timp suspendat. S-a oprit totul şi ai devenit brusc conştient de sunete subtile: respiraţie, ticăitul ceasului, bâzâituri electrice, cântece de păsărele sau bătăile propriei inimi.

De obicei, în astfel de momente te opreşti scurt înainte de a te lăsa din nou prins de conversaţie sau de activitatea respectivă. Dacă ai fi putut sta în acel moment suspendat, ai fi putut observa o nemişcare profundă care învăluie totul. E ca şi cum concentrarea şi angajarea s-au evaporat şi a rămas doar conştientizarea asupra locului în care te afli şi asupra a ceea ce se întâmplă. Devii conştient că nu gândeşti, nu plănuieşti, nu îţi aminteşti, nu îţi faci griji, nu îţi imaginezi: nu mai rămâne nicio urmă din activitatea ta mentală familiară. Deoarece simţul recunoaşterii de sine depinde de dialogul interior familiar, în momentul în care acesta se opreşte, pare că dispari. Lumea continuă să fie acolo, însă, fără a face ceea ce faci, tu vei continua să mai fii? Totul pare foarte liniştit, deşi observi că sunetele sunt tot acolo, ca de obicei. Auzul pare chiar să-ţi fie mai ascuţit, iar sunetele sunt distincte şi pătrund nemişcarea înconjurătoare.

De obicei, în acest punct mintea îşi reia activitatea în momentul în care tu îţi scuturi, metaforic, capul, pentru a pune din nou în mişcare motorul familiar. Te simţi constrâns să restabileşti cine eşti şi unde te afli, ce faci şi ce trebuie făcut, în efortul de a relua treaba de unde ai lăsat-o. Nemişcarea a dispărut şi te-ai reîntors la „normal”.

Nemişcarea este o rudă apropiată a calităţii numită nemărginire. Ele sunt cele două părţi ale monedei minţii naturale. Mintea se simte liberă, şi vie, şi trează atunci când este plină de spaţiu; când apare pacea, mintea devine nemişcată, părând aproape că dispare. Nemărginirea este uşoară, aerată, deschisă şi goală. Pacea este deschisă, nemişcată, liniştită şi plină de o prezenţă palpabilă. Spaţiul se simte ca şi cum totul ar fi dispărut, barierele au fost sparte şi poţi vedea infinitul. Pacea se simte ca un întuneric dens şi neted care se lasă şi dizolvă fiecare lucru, lăsând în urmă doar serenitatea unei întunecimi totale. Nemărginirea este lumina din minte şi pacea din noapte.
(Suflet nemărginit - Byron Brown, una dintre Cărțile Maestrului Interior 
acum din nou disponibilă )




Claudia Constantin a mai scris și

Judecata de sine Publicat la 16.10.2017

Judecata de sineDialoguri interioare nesfârșite, explicații, justificări, păreri care mai de care despre toți și despre toate, îndoieli, griji, bârfe, dorința de cere socoteală pentru nedreptățile vieții.  Rușine și vinovăție pentru ceva ce ai spus sau nu ai spus, pentru ceva ce ai făcut sau nu ai făcut. Regrete, păreri de rău. Te simți neauzit, neînțeles, neiubit, chiar și de cei mai apropiați ție.  Mic, slab, neputincios.  Judecat de cei din jur la fiecare ...

Citește mai mult

Onorată Instanță Publicat la 11.10.2017

Onorată InstanțăOnorată Instanță, nu a fost corect cum a pus problema. A fost total nedrept față de mine. Nu a înțeles nimic, de fapt nimeni nu mă înțelege. Am fost o proastă că am tăcut. Sigur asta crede și el, că sunt o proastă dacă nu am zis nimic. Trebuia să îi fi zis tot ce aveam de zis…De fapt, mai bine că am tăcut, nu sunt obligată să dau explicații. Și oricum cel mai deștept cedează. Dar așa o să creadă că are dreptate. Și NU are. Eu am dreptate. Trebuie să îl ...

Citește mai mult

Marile succese uitate Publicat la 12.09.2017

Marile succese uitateToamna declanșează un ceva nedefinibil înlăuntrul meu. Ca o muzică pe care o am încriptată în carne, oase și sânge, dar pe care mi-o pot reaminti doar la prima și cea mai fină suflare a începutului de toamnă. Pare că îmi reamintește ceva ce am trăit de milioane de ori și, totodată, conține ceva netrăit încă, ceva nou, un început al cărui gust abia îl pot intui. În fiecare toamnă mă întorc într-un punct zero, pe care ...

Citește mai mult

Școala Maestrului Interior Publicat la 10.07.2017

Școala Maestrului InteriorAm crezut mult timp…Că viața vrea doar să mă pună la încercare, aruncându-mă în cele mai dureroase bătălii.Că în orice clipă pot rămâne singură, astfel că trebuie să învăț să mă descurc singură. Să nu depind de nimeni, să nu cer ajutor.Că greșelile sunt foarte periculoase. De evitat. Adică greșelile pur și simplu nu sunt pentru mine!Că trebuie să devin puternică, înnăbușindu-mi vulnerabilitatea sub zâmbet și înnecându-mi ...

Citește mai mult

Dr. Richard Moss în România Publicat la 01.02.2017

Dr. Richard Moss în RomâniaUnde ești, de fapt, cu gândul, chiar acum când începi să citești aceste rânduri? Te gândești la povești din trecut, la ce ai fi spus, în anumite situații, dar nu ai găsit curajul să rostești? Regreți lucruri pe care le-ai făcut sau pe care nu le-ai făcut? Tânjești după fericiri trecute, ai vrea ca lucrurile să fie cum au fost odată în viața ta, dar nu mai sunt?Sunt doar poveștile tale despre trecut. Revin-o în prezent, adu-ți aminte ...

Citește mai mult

Invitație la Dansul Inimii Publicat la 24.01.2017

Invitație la Dansul Inimii Călătoria Inimii tale, a transformării și întregirii tale, a reconectării tale cu energia vitală și puterea ta de creator al realității pe care o trăiești, poate trece și prin această dimineață în care să-ți dai voie să simți Mișcarea, Ritmul, Starea de Prezență, Bucuria Comuniunii și a Conexiunii.Nu ai nevoie să știi să dansezi, ci ai nevoie doar de corpul tău și de dorința ta de a te mișca, de a ieși din inerție, din zona de confort, din stagnare și băltire. ...

Citește mai mult

ACUM. Eternitatea libertății noastre Publicat la 27.09.2016

ACUM. Eternitatea libertății noastreCe suprafaţă are oare teritoriul libertăţii noastre? Câtă libertate respirăm în propriile noastre vieți? Câtă libertate experimentăm în propria noastră casă, în propriul nostru corp, în propria noastră minte? Am simțit, cu adevărat, vreodată gustul libertății absolute sau ne-am definit libertatea, închizând-o într-un concept?  ...

Citește mai mult

Vara noastră la Luncani Publicat la 14.09.2016

Vara noastră la LuncaniAnul acesta, noi și toți cei care au participat la workshop-urile Călătoriei Inimii, am ales să ne creăm o altfel de vară. O vară în care am plecat să explorăm nu realitatea exterioară, fugind de noi, ci realitatea interioară despre care ne șoptesc neîncetat sufletele noastre. O vară în care am ales ca, în loc să tot alergăm, să învățăm să pășim blând și curios în noi înșine, susținuți fiind de energia vindecătoare a naturii sălbatice ...

Citește mai mult

O atingere Publicat la 24.03.2016

O atingereNu am crezut niciodată că am talentul de a povesti…cu talent. Şi i-am admirat - bine, bine, i-am şi invidiat puţin, acum pot să recunosc chestia asta făra a mi se mai părea că ar fi ceva „nespiritual” – pe cei cu talent de povestitor, care emanau darul povestirii sau al spusului de bancuri prin toţi porii şi care adunau în jurul lor admiratori. Ei bine, eu nu am fost niciodată una dintre ei. Dacă mă întreabă cineva care este subiectul unui film oarecare, ...

Citește mai mult

Decizia schimbării Publicat la 11.03.2016

Decizia schimbăriiAni de-a rândul şi fără să îmi dau seama, mi-am turnat atenţia şi energia în a crea strategii de supravieţuire, de evitare a durerii şi de neasumare a responsabilităţii faţă de propria realitate. Strategii care mi-au fost ajutoare nepreţuite şi adevaraţi salvatori în copilărie, atunci când nu ştiam să mă salvez singură. Le-am lăsat să mă însoţească ca un animal credincios şi le-am investit cu încredere oarbă. Le-am apărat cu înverşunare ...

Citește mai mult

"Vindecarea și Cunoașterea sunt urmări ale Conștienței. Nu există altă vindecare decât de Iluzie și altă Cunoaștere decât a Adevărului. Călătoria Inimii este experiența directă a acestora."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

O scurtă istorie a tuturor lucrurilor O scurtă istorie a tuturor lucrurilor

Această carte ar putea fi, pentru orice căutător al Adevărului interior, începutul unei noi deschideri și unei noi perspective asupra lumii și a vieții. Ken Wilber plonjează în istoria căutărilor ...

Moartea, stadiul final al dezvoltării Moartea, stadiul final al dezvoltării

După Despre moarte şi a muri de aceeaşi celebră cercetătoare la frontierele experienţei umane, dr. Elisabeth Kubler Ross, iată o nouă capodoperă în această serie de autor: Moartea, stadiul final ...

Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori

Ultima carte a lui David Servan-Schreiber. După 19 ani în care a reprezentat speranţa tuturor acelora care se confruntă cu cancerul, autorul celebrelor „Vindecă” şi „Anticancer”, ...

CERCUL VIEŢII CERCUL VIEŢII

De cam treizeci de ani încoace se pune în mod regulat problema întoarcerii la şamanism, sursa primordială a umanităţii, a tuturor religiilor, filosofiilor şi ştiinţelor lumii. Omul ...

Despre moarte şi a muri Despre moarte şi a muri

Moartea, iată ultimul mare subiect tabu al timpurilor noastre. Se poate vorbi deschis despre orice trăire, dar nu şi despre moarte. Este un subiect tratat cu reticenţă conveţională, despre care se vorbeşte ...

Workshopuri relevante

Practica Puterii Feminine Practica Puterii Feminine
Dacă ai nevoie de susținere, de conținere, de un loc în care să te simți auzită și ascultată, un spațiu în care să-ți dai voie să devii femeia care ești menită să fii, te invit să-ți ...

Respirația Inimii Respirația Inimii
Procesul de Conștiință și de Conștiență prin care noi am străbătut meandrele iluziei până la completa readucere aminte a adevăratei noastre identități se numește Calea Maestrului Interior. ...

Teatrul Vieții Teatrul Vieții
Marele Actor din interiorul nostru este Acela care joacă toate rolurile vieții noastre, care poartă toate  măștile, este Acela care creează toate dramele și toate poveștile noastre, pe marea scenă ...

Dansul Inimii

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Este o poartă prin care fiecare ...