Arta Ascultării Atente
Liniște. Pace. Shanti

Arta Ascultării Atente

următoarea călătorie
începe în 18 decembrie 2017

A asculta nu este doar despre sunete. Este despre atitudinea noastră față de realitate. Față de experiența vieții.

A asculta este un instrument al transparenței, așa cum o numim noi în Școala Maestrului Interior, iar transparența în fața realității deschide porțile percepției și ale creației conștiente de realitate.

Nici percepția mai adâncă a realității și nici creația conștientă nu sunt posibile în absența capacității noastre de a asculta, de a ne deschide față de acestea.

Despre asta este vorba în această Călătorie a Inimii. Despre atitudine, care este întotdeauna o alegere. A fi închiși sau deschiși nu este un datum. Ci un act conștient.

Toate lucrurile pe care le-am dorit vreodată pentru noi înșine, toate stările, toată cunoașterea, conexiunea, creația – înlăuntrul și în afara noastră, toate se deschid atunci când alegem să ascultăm.

Poți face acest parcurs în ritmul tău, în intimitatea casei tale și în intervalul orar care este mai potrivit pentru tine, chiar dacă eu voi propune un interval orar în care să ne conectăm – energetic – cât mai mulți din cei care alegeți să vă aventurați în a vă rafina Arta Ascultării.

Pe durata programului vei putea accesa o pagină pe care, zilnic, vor fi încărcate călătoriile, meditațiile, mesajele ghidate de AmmaRa. Le vei putea asculta oricând îți vei oferi oferi o jumătate de oră – doar pentru tine.

În al tău inbox, zi de zi, vei primi un mesaj de la AmmaRa și invitația de a te conecta cu tema zilei. Vei avea acces, prin al tău cod de utilizator, la pagina unde sunt meditațiile, mesajele și călătoriile. Acestea vor rămâne disponibile pentru tine timp de 3 zile, timp în care vei putea să le aprofundezi dacă vei dori.

Înscrie-te ACUM

O Călătorie Ghidată de AmmaRa, de deschidere a acestei  explorări interioare de 30 de zile. 20 septembrie.

28 de mesaje și meditații zilnice ghidate de AmmaRa, pe 28 de teme fundamentale în procesul tău interior

O mare Călătorie de integrare ghidată de AmmaRa, la sfârșitul acestui periplu de 30 de zile. 

Worksheets, zilnice, cu întrebări și teme de lucru, care vor orienta întregul tău demers interior.

Ce ne aduce această ascultare?

A ne asculta corpul, dimensiunea densă a ființei, deschide porțile sănătății fizice și ale recuperării memoriei ancestrale a sufletului, dar și vindecarea lanțurilor trans-generaționale.

A ne asculta energiile vitale, pe care le turnăm în orice gest, orice relație, orice acțiune, deschide porțile vindecării relaționale și ale eliberării potențialelor blocate în orice am dori să facem.

A ne asculta emoțiile este primul pas către eliberarea de frică, furie și altele asemenea, primul pas către pace, armonie interioară și compasiune.

A ne asculta gândirea este primul pas către disciplina interioară a minții. A asculta presupune tăcerea interioară. Cum am putea să gândim ceea ce dorim să gândim, dacă nu reușim să mai întâi să domolim valurile discursive ale propriei minți? Ascultarea este cheia, încă odată.

Ce căutăm?

Toți căutăm câteva lucruri esențiale în viețile noastre:

  • conexiunea cu ceilalți,
  • bucuria de a trăi, de a crea lucruri care să ne reprezinte,
  • bucuria de a percepe Adevărul mai adânc al propriei ființe.
  • bucuria de a fi noi înșine, bucuria de a cunoaște.
  • vindecarea, într-un fel sau altul.

Primul pas pentru a trăi toate acestea este această atitudine deschisă față de noi înșine și față de realitate.

Totul începe cu a asculta.

Așază-te și ascultă-te!

Intră aici și descoperă ce poți face până începe călătoria noastră împreună!

 

Ioan Manole

Viața nu va fi nicicând mai bună, îmi amintește AmmaRa. Și aceasta nu e o veste tristă, dezangajantă ci, dimpotrivă, este vestirea că viața poate începe și pentru mine, că e timpul, că momentul potrivit era și este și va fi orice clipă când sunt pregatit să accept, să respir, să primesc, să creez.

Dacă ceva poate fi controlat de mine, singurul aspect în univers pe care îl pot controla îl recunosc ca fiind puterea de a alege între a participa la viață sau a mă închide în spasmul așteptării unui moment care, privit îngust, linear, nu va veni niciodata perfect... privit sferic, acest moment și orice moment  cuprinde în el eternitatea... am libertatea de a accepta conexiunea cu viața când vreau eu.

În limbajul rețelelor de socializare, aș exprima așa: Viața mi -a dat cerere de prietenie pe Facebook, pe Twitter, peste tot și așteaptă la nesfârșit să zic DA!
Și, ce e mai ciudat, chiar dacă azi am acceptat cererea vieții, Ea îmi trimite mâine din nou cererea, neobosită, pentru a-mi ajuta reamintirea că acesta este jocul etern, că orice clipă de închidere oprește conexiunea.

Înteleg mai clar că ceea ce ne transmite AmmaRa prin vocea ei care plutește pe muzică depășește în profunzime cuvintele elevate și încep să îi aud cuvintele ascultând doar energia lor, punând deoparte filtrul rațional însetat de înțelegeri logice. Recunoștință, AmmaRa!

Recunosc acum că a asculta când toți cei neînvinși de lene ascultă, împreună la 06.30, e infinit mai eficient.

Gânduri trezite printre lacrimi de amintirea creațiilor mele pe care le-am respins atâta amar de timp și care m-au țintuit exact în iadul în care le aruncasem crezând că doar dacă le las în urmă, rănite de concepția din ură, voi atinge vreo stare dedicată celor Aleși. Doar eu eram Alesul, retezând părtile negate.

Înțeleg că acei aleși sunt cei ce NU aleg, cei ce iau tot ce vine de la creațiile lor și de la ceilalți co-creatori. Cei care nu-și ucid copiii nedoriți, făcuți în perioadele de inconștiență brută, de imaturitate. Maturul e atât de vast încât încap în el toți copiii nedoriți.

Nu am plâns demult atâta ca în dimineața asta. Sunt lacrimile acceptării. A acceptării DE MINE. Fără rușine sau dispreț pentru ce am fost, pentru ce am făcut.

Reîntoarcerea la tată

Copiii mei vitregi
Concepuți cu femeile pe care nu le-am iubit,
Cu Frica, Îndoiala, Neputința,
Furia, Lenea, Neștiința, Ura,
Se agață plângând de poalele hainelor mele,
Și toti au chipul meu de copil.

Sunt un Ocean vast care și-a surghiunit
Peștișorii pe uscat, în chinurile arșiței,
Fără să știu ca, astfel, m-am redus la o picătură de apă,
Stafidindu-mi sufletul în care am refuzat să îi îmbrățișez,
Alergând pe loc în disperarea de a-i uita.

Chipul Tatălui lor care îi respinge
E singura ancoră familiară în calea negurii.
Adun lacrimile lor scurse
Și mă reumplu readucându-i în inima mea
De care mi-am reamintit acum,

Mă recunosc în bucuria lor, în gângurelile lor,
În măreția lor, pe care mi-am refuzat-o,
Căutând singur ceea ce se afla în copiii mei
A căror naștere credeam ca n-o dorisem.

 

Denise

Arta Ascultării Atente nu se încheie, acum începe... în dimineți intime și disciplinate care continuă Călătoria Lunii Noi și păstrează blândă și fertilă conexiunea. O mare sincronicitate am aflat în trăirile mele, în acceptul sau refuzul emoțiilor în incursiunile interioare propuse, în trăirile fizice din trupul meu, chiar și atunci când au devenit dureroase și împărtășirea care a ținut mereu aprinsă o lumină călăuzitoare. O percepție spontană s-a deschis către înainte sau o capacitate delicată de dizolvare a pătruns adânc memoria. Mulțumesc. Uneori mi-a fost greu, rezistența a mușcat, alteori curgerea a expansionat incredibil călătoria dintr-un prag într-altul.

Da, AmmaRa, fundamentul existenței este schimbarea. „Adevărata creștere este experimentată când te îndepărtezi de un geam, te întorci și umbli prin turnul sufletului și vezi toate celelalte ferestre care așteaptă să privești prin ele ... poți vedea noi peisaje de posibilități, prezență și creativitate. Depinde atât de mult de perspectivă, de fereastra prin care privești” (Anam Cara, John O Donohue).

Călătoria continuă, habar nu am încotro mă poartă și nici nu îmi doresc acum să știu...doar am ales deja ... la Lună Nouă de Balanță, o echilibrare sensibilă dar atât de necesară, deschidere interioară către orice posibilitate și încredere într-o configurare mare, largă, cuprinzător de perfectă, atunci când îi percep esența.

Mulțumesc cu iubire și recunoștință, Denise

 

Marian

Pe parcursul acestei Călătorii am înțeles că Relație înseamnă Creație!
Am conștientizat că relația dizarmonică a părinților mei, bazată pe conflict, lipsă de iubire, acceptare și apreciere a aproapelui, pe judecată și învinovățire, agresivitate, frică, gândire compulsiva, mentalitate de supraviețuire, orgoliu personal și nevoia de control a reprezentat atmosfera în care m-am format, iar amprenta aceasta, a generat blocaje interioare pe care de mult timp îmi doresc să le rezolv.
Prin poziționarea mea , de judecată și învinovățire la adresa lor, se pare că am preluat cu vârf și îndesat , aceleași manifestării, identități, pe care le-am respins cu vehemență.

Într-una dintre dimineți, ascultând meditația zilei, am realizat că abordarea mea a fost greșita, având la bază multă durere! Am conștientizat că abuzul emoțional poate sa mă învețe un dar extraordinar atunci când compasiunea față de propria inima este suficient de profundă. Abuzul emoțional mă poate învața iertarea. De fapt, abuzul emoțional mă poate învăța că nu există abuz emoțional, decât cadă eu aleg asta. Aleg singur dacă sunt sau nu o victimă a tiparelor altei persoane. Capacitatea de a mă iubi și de a mă îngriji de mine însumi, asta duce la vindecarea spontană a rănii din inima oricărei relații.

Arta Ascultării Atente mi-a adus și răspunsul la întrebarea: În ce situații, contexte, relații, tind să exagerez lucrurile? Fac asta când mă identific cu situațiile prin care trec, când mă judec pe mine și pe cei din jurul meu, când mă plasez în comparație cu ceilalți, când nu mă locuiesc și nu sunt prezent în mine, ci în tot felul de scenarii inconștiente, când îmi fixez ATENȚIA mai degrabă pe ceea ce nu merge decât pe ceea ce merge, când atitudinea de încredere în Creatorul care sunt lipsește, când nu mă iubesc...în aceste contexte virusul toxic al exagerării mă destabilizează și mă infectează cu gânduri, emoții, reacții inconștiente!

La începutul acestei Călătorii mi-am luat angajamentul față de mine însumi de a-mi asuma propria experiență de viață, fără a mai considera că sunt o victimă a circumstanțelor exterioare! Reînnoiesc în fiecare zi acest angajament și îmi readuc aminte - mereu și mereu - că eu sunt creatorul propriei mele experiențe de viață.

Recunoștință, AmmaRa.

 

Crina

De câteva zile bucuria s-a instalat în inima mea! Mintea s-a mai liniștit și, în sfârșit, pot să ascult...pe mine, pe cei dragi mie, pe Mama Pământ! Am simțit acut diferența dintre a spune NU vieții și a spune un mare DA! Azi și în fiecare clipă a vieții mele aleg să spun DA, Viață, Te Iubesc!

Sunt recunoscătoare pentru acest mare dar! Mă bucur ca mi-am ascultat intuiția și am început această Călătorie, prin care, cu ajutorul tău AmmaRa, se pare că descopăr cum toată durerea resimțită era cauzată de faptul că fugeam de viață. Alături de tine încep sa simt bucuria vietii! Învățând alături de tine să mă deschid față de mine, să mă deschid tuturor părților din mine, simt cum își face loc bucuria! Este pentru prima data în această existență când ma bucur deplin că sunt AICI, când simt cu toată ființa că TRĂIESC !

Mulțumiri AmmaRa!

 

Dana Cristian Lar

Încă din prima zi a Călătoriei am descoperit un gând din spatele gândului, din spatele gândului, ... , cu care îmi cream realitatea. Odată înțeles, realitatea, viața mi-a adus în față situații, persoane, contexte, un tablou de viață în care s-a suprapus realitate deja creată,  cu perspective noi cărora pot începe să le confer consistență, să le dau densitate fizică prin cuvânt și faptă, prin acțiune.

Odată ce-am declanșat acțiunea nouă, alt înțeles mi s-a revelat ca răspuns la  acțiunea nou creată; un înțeles, un mecanism de gândire cu care îmi opream singură înaintarea, îmi amânam schimbarea, îmi perpetuam neîncrederea.

Pentru mine aceste prime 4 zile ale Călătoriei Arta Ascultării Atente, au scos din nou în lumina conștienței „nu-ul” cu care m-am ținut captivă în adormire și moarte, „nu-ul” cu care mi-am hrănit neîncrederea și cu care mi-am blocat bucuria și plăcerea în fața Vieții; un „nu” cu care suntem impregnați de foarte mici, suntem de-a dreptul imersați în energia lui „nu”: nu e voie, nu e bine, nu e frumos, nu ..., nu ..., nu ...

În aceste zile am spus un Mare DA! Vieții, prin conștientizarea gândirii vechi, prin schimbarea cu o gândire nouă, urmată de acțiune în realitatea fizică materializată prin cuvânt și faptă.

Am simțit cum acest DA! îmi sporește exponențial Încrederea, cum energia Bucuriei cuibărită și ascunsă în adâncul Inimii, se împrăștie în corp cu iz de prospețime,  neastâmpăr și dans. Am simțit cum acestă Creație, prin acest DA! spus Vieții, îmi deblochează Creativitatea pe care o las să curgă în lume, într-o Lume Nouă în acord cu mine, Cea Care Sunt Acum; o Lume Nouă care începe cu noi dragi Călători în Arta Ascultării Atente, cu noi Împreună, cu noi toți Împreună!

MULȚUMESC DIN INIMĂ AmmaRa!
PROFUNDĂ RECUNOȘTINȚĂ pentru această CĂLĂTORIE MAGICĂ!

Luna

Dragă  Mamă Pământ

Doar aici pot privi cu ochi vii cerul,
doar aici îmi desfăt privirea cu zborul păsărilor;
doar aici simt mirosul proaspăt al ploii,
al prafului ud și-al pământului reavăn de viață,
doar aici vântul îmi mângâie trupul și-mi flutură părul;
doar aici focul trosnește în sunet de descătușare,
sau pâlpâie dans de lumină violacee;
doar aici aud și articulez sunete ca un alchimist ce-și făurește vise,
doar aici dau glas Inimii în poezie și cântec de iubire;
doar aici, în tine Mamă Pământ, mă joc căutându-mă, prefăcându-mă că uit,
uneori chiar uitând, Cine și Ce sunt;
doar aici te privesc, te aud, te miros, te respir prin pământ,
doar aici te iubesc, te ating mângâind a pământ,
doar aici mă întrupez în formă, din pământ,
Mulțumesc că mă primești să mă nasc și renasc Mamă Pământ! 

Mulțumesc că i-ai dat omenirii prilej să se nască
și sufletelor curaj în uitarea întunericului tău să se-adâncească!
Mulțumesc că ești blândă și caldă, cu răbdarea cât timpul,
că ești, și pentru mine, viață și moarte când îți schimbi anotimpul!
Mulțumesc că în Dar omenirii i-ai dat trup din Trupul tău,
pentru a-și locui în el Inima care bate mereu,
în același ritm cu Ritmul tău.
Mulțumesc că ești Mamă, pentru Om și Vis de Dumnezeu!

 

Aurora Z.

Dragă AmmaRa,

Ne aflăm in ultima zi a acestei calatorii "30 de zile în Arta Ascultării Atente".
Este pentru prima dată in viața mea când îmi dăruiesc (datorita ție) câte o jumătate de oră in  fiecare zi pentru mine, datorită vocii tale miraculoase și vibrante .
Mi-ai făcut un dar neprețuit - încrederea că pot sta în ascultare zilnic - fără să mă gândesc la ceea ce am de făcut în fiecare zi și să-mi organizez timpul astfel ca și - EU - să fac parte din el. Timpul acesta a fost pe parcursul călătoriei și va fi de acum înainte important, binefăcător și prețios. Pentru mine acest timp petrecut cu mine în fiecare dimineață se va numi "AmmaRa".

Aceasta magica călătorie mi-a adus provocări pe care nu le-am conștientizat: Provocarea de a mă deschide pentru a-mi asculta corpul și inconștientul fără judecată, cu iubire și înțelegere, atenția a ceea ce simt în corp și în final conștientizarea că eu nu salvez pe nimeni, am ales să dau drumul la legături care nu mă defineau și care îmi blocau viața, legături de familie care mă țineau în trecut și multe alte lucruri.

MULȚUMESC ȘI SUNT RECUNOSCĂTOARE pentru această călătorie alături de tine, AmmaRa.
RECUNOȘTINȚĂ pentru că am stat in ascultare in fiecare zi.
RECUNOȘTINȚĂ si mulțumire pentru că pentru prima data, după 43 de ani, am înțeles tot ce ai vorbit în fiecare dimineață.
Am încredere că vindecarea mea din acest punct de vedere (lucru pe care nu îl mai credeam posibil) începe o dată cu aceasta călătorie.
MULȚUMESC SI SUNT RECUNOSCATOERE.

Îmi iau angajamentul ca să continui aceasta călătorie cu mine însămi în fiecare zi de acum încolo. Da, această călătorie mi-a adus multă auto-disciplină, mai multă energie creatoare, mult mai mult curaj de a naște adevăruri noi, o claritate nouă în ceea ce privește viziunea asupra vieții pe care vreau să o trăiesc de acum înainte, mai multa încredere în a păși dincolo de praguri noi, o voință creatoare de care aproape ca mă sperii, foarte mult elan creator.

Am fost mereu o sursă de inspirație pentru cei din jurul meu, dar acum, datorita ție am prins aripi noi, prin cunoștințe și conștientizări noi, și voi fi o sursă revigorată si renovată. Îmi doresc să eman strălucire și să manifest daruri unice, contribuind astfel la schimbarea lumii în care trăim. Voi continua zilnic să pășesc pe calea conștienței.

Cu recunoștință pentru îndrumarea acordata transformării mele,

Aurora

 

Nicoleta D.

Ce mi-a adus mie această Călătorie?

Claritate, practică zilnică, disciplină, recunoștință pentru corpul meu, pentru trăirile mele și pentru a fi împreună cu voi cei care faceți parte din acest grup și pentru însoțirea (ghidarea) cu vocea blândă, iubitoare a lui AmmaRa.

Recunoștință lui Agnis pentru continuitatea temelor abordate la Arta Respirației Conștiente, lui Garry pentru 'Puterea lui DA', AmmaRa pentru Creează-ți Viața pe care ți-o dorești. Toate aceste călătorii mi-au oferit integralitatea și unitatea unui întreg parcurs de creștere și transformare.

Pragul pe care mă aflu de ceva vreme și rămân pe el, fără a-l trece este Pragul Transformării mele. Da, recunosc, mi-e frică de propria Umbră, neavând încredere în propria mea Măreție, în Puterea mea de Creator Conștient.

Această lipsă de încredere își are bazele în perspectiva mea negativă de a privi viața, în convingerile mele învechite care s-au transformat în tipare repetitive de Creație inconștientă, tot angoasându-mă în interior prin compulsivitatea gândurilor și sistemul de comparații cu ceilalți și proiecțiile făcute asupra celorlalți și asupra experiențelor Vieții.

Aveam o scuză la care nu renunțasem, că gândurile nu au o influență atât de mare, decât dacă sunt transformate în acțiuni.

Și asta m-a condus la o veșnică amânare a acțiunilor mele, practic m-a scos din viață, împreună cu fricile mele legate de moarte, de sexualitate, de schimbare, de deschidere în fața a ce vine înspre mine, existând un decalaj între a primi și a dărui. Am conștientizat că aceste frici au intensități diferite și sunt însoțite de senzații localizate cu mici deosebiri în corp, senzații care diferă în funcție de poziția corpului (culcat sau la verticală) și mai ales se alimentează unele pe altele. Acest lucru a săpat la temelia încrederii în ceea ce percepeam ca trăiri. Am recunoscut tiparele Victimei, Copilului Abandonat și Sabotorului care acționează în mine nu numai prin convingerile mele învechite, ci și prin identificarea cu povestea mea de viață sau a altora. La împărtășiri mă surprind așteptând poveștile de viață ale celorlalți și tocmai acestea de multe ori mă scot din ascultare, deci din deschidere.

Din toată mulțimea de convingeri învechite o să împărtășesc cu voi înca una, dar care mi-a schimbat întreaga viață, aceea că memoria mea rațională m-a părăsit, că uit, că nu pot învăța mai nimic decât cu un efort uriaș, că nu pot da examene, că nu sunt în stare de a face, că nu merit ceva mai bun, că nu pot...

Sunt bucuroasă că am recunoscut că într-adevăr Realitatea îmi Servește, oglindindu-mi starea interioară și, de aici, următorul pas va fi cel de a recunoaște că eu sunt creatoarea propriei mele vieți. Am atenția asupra acestui deziderat, în special în a crea Relații Conștiente din deschidere și iubire cu familia, cu comunitatea Călătoria Inimii și să mă deschid spre o relație de iubire conștientă cu un bărbat.

 

Diana Iovănaș

 

Dragă AmmaRa,

După 8 zile de Călătorie încep să se coaguleze percepțiile. Mă bucură ușurința cu care am integrat disciplina trezirii la 6.15 și felul în care mă așez și îmi încep zilele. Adică altfel decât până acum. Mai conștientă, mai atentă, mai fără grabă, mai ancorată în „a simți”. Deopotrivă această Călătorie a început să fie provocatoare, răscolitoare. Ca și cum mi-aș lua „la puricat” întreg trupul, pământul meu, cu al său trecut personal și transpersonal, conștient și adânc îngropat înconștient. Mari dedesupturi ies la suprafață.

Ieri, de exemplu, am avut trei crize de plâns. Cu greu am înțeles că vindecam amprenta mamei mele, veșnic nemulțumită și critică față de cei apropiați… Simt pe măsură ce mă deschid emoții nedeslușite care parcă nu sunt numai ale mele, care îmi forțează transparența. Este o conexiune puternică între noi, care mă însoțeste întreaga zi și chiar nopțile, în vise.

La începutul Călătoriei am pus în pământ un sâmbure de avocado ce a stat la germinat două luni și acum a dat tulpină și rădăcini. Am numit-o pe tânăra plăntuță Alchemy, iar deoarece avocado este fructul ovarelor, am investit-o cu intenția vindecării arborelui feminității tuturor femeilor. Așa să fie!

Cu recunostință te îmbrățișez,

Diana

 

Dana Moldovan

Trec acum printr-o perioadă de întrebări, neliniște, confuzie față de ceea ce urmează să fac, de realitatea pe care urmează să o creez. Mintea mea nu găsește răspunsuri autentice sau eu am învățat să nu mă mai încred doar în răspunsurile pe care gândirea mi le oferă, foarte logic, rațional, însă pe care, dacă le urmez - așa cum am mai făcut până acum, s-ar putea să ajung în situații în care nu există congruență între ceea ce simt sau îmi doresc și ceea ce fac. 

Așa că nevoia mea cea mai mare, după workshopul de la Luncani „Transformarea emoțiilor negative în putere creatoare” (unde am avut niște experiențe extraordinare, care m-au făcut să nu mai fiu cea de dinainte, să nu îmi mai permit să mă ignor) a dus la decizia de a mă așeza în Ascultare Atentă. Călătoria Arta Ascultării Atente a apărut firesc, la momentul și în timpul cel mai potrivit pentru nevoia mea. Parcă era creată pentru mine și pentru nevoia mea din acel moment. Sunt recunoscătoare pentru zâmbetele și pentru lacrimile pe care AmmaRa, cu vocea și cu prezența ei le provoacă în mine, dar și pentru energia conectării cu grupul și pentru eliberarea pe care o simt după ce împărtășesc.

În această Călătorie mi-am luat angajamentul față de mine însămi să îmi ofer zilnic o jumătate de oră de ascultare, și timpul acesta mi se pare acum atât de important, de prețios, de binefăcător pentru mine! Jumătatea de oră se extinde, pe parcursul zilei mai dau valoare timpului când reflectez cu sinceritate la întrebărie pe care AmmaRa (și eu totodată) mi le adresează. Mă întorc în mine / spre mine mai des, asta devenind o necesitate. Cum am mai spus, nu am răspunsuri la toate întrebările, sau răspunsurile mă bulversează și nu îndrăznesc să le rostesc încă, dar am răbdare și încredere că le voi găsi și le voi rosti.

 Cu iubire și recunoștință, 

Dana

 

Luciana Jipa

Conștientizare. Atenție. Spațiu. Conexiune. Încredere. Iubire. Provocarea de a atinge noi subiecte de reflecție. Bucurie. Dimineți de ascultare. Inspirație. A privi și observa miracolul  vieții așa cum natura știe să-l arate în micile flori,  ițindu-se pe sub garduri, în coroanele imense ale copacilor, în blănițele pufoase ale pisicilor, în efluviile florale, pe înserat, în strigătul unei păsări de noapte, în  țârâitul de greier ori în apariția misterioasă a Lunii. Să mă las mângâiată de o creagă ori să mângâi eu, cu palma, frunzele unui arbust sunt întâmplări la care am luat parte în urma curățirii „filtrelor” simțirii în Călătoria Arta Ascultării Atente.

Până acum nu am înțeles, la modul profund, că existența, ființarea, este arta la care am și eu acces. Izvorul este în interior, în Inimă - doar să știu să îl ascult, să îl înțeleg.

Dimineața, când stau în ascultare, mă las îmbrățișată și simt atingerea luminoasă a celorlalți participanți. Sunt uneori atât de somnoroasă încât mă agăț cu firul atenției de AmmaRa și alunec în apele somnului, în fața ferestrei deschise, cu Încredere că țesătura de lumină din care fac parte mă susține și îmi ocrotește Visul. E cea mai provocatare călătorie și cea mai lungă la care particip. Ziua începe mai devreme pentru mine și, până seara, urmărind subiectul propus, găsesc răspunsuri la întrebări la care nici nu mă gândisem. Iar atingerea unor teme dureroase împinge limita cunoașterii pe terenul alunecos pe care singură nu aș fi avut curajul să mă aventurez.

Ce bucurie! Călătoria continuă! Inspir adânc... Expiiiiir...

Luciana

 

AnAnDA

Exprim aici Bucuria și Recunoștința pentru această călătorie magică de 30 de zile cu AmmaRa în Arta Ascultării Atente care, pentru mine este despre MINE... despre NOI… despre ÎMPREUNĂ… despre A MĂ SIMȚI... despre A MĂ ASCULTA… despre A MĂ DESCHIDE… despre a-mi aduce aminte zilnic de toate INSTRUMENTELE, ENERGIILE și PUTERILE MELE INTERIOARE de care adeseori UIT din păcate... despre a mă așeza și a mă întreba zilnic CUM POT? CUM VREAU să fiu? CREATOR DE VIAȚĂ CONȘTIENTĂ!... despre a fi în echilibru cu MINE, cu femininul și masculinul interior… despre a fi în echilibru în relația cu partenerul meu de viață, cu copiii mei, cu familia mea și cu tot ce mă înconjoară.

Sunt stabilită cu familia mea de mulți ani în Austria însă în Comunitatea Călătoria Inimii m-am regăsit. M-am vindecat… Mi-am dat voie SĂ FIU EU CEA CARE SUNT ACUM și orice călătorie în spațiul creat și conținut de HEFT este pentru mine ACASĂ! O mare familie de suflete prietene - ANAM CARA, care iată că se unește acum printr-o plasă energetică peste Mama Pământ și călătorește zilnic în toată lumea. O Călătorie Magică împreună cu AmmaRa, pentru că putem și vrem mai mult decât credem și suntem mai mult decât putem vedea cu ochii fizici…

Mulțumesc, grup sacru, pentru conținere,  pentru ascultare și renaștere ÎMPREUNĂ. Mulțumesc, AmmaRa, pentru acest spațiu creat și pentru alegerea din această viață de a fi Călăuză sufletelor Anam Cara! Oriunde ne-am afla în lume rădăcinile și strămoșii ne cheamă! CURAJ ȘI ÎNCREDERE SĂ AVEM!... pentru că ÎMPREUNĂ e mai ușor! Vă mulțumesc! Vă iubesc! Am vorbit! Hough!

Cu Încredere,

AnAnDA

 

Când am ajuns prima oară în Călătoria Inimii trecuseră deja doi ani de când nu îmi mai simțeam corpul ca fiind al meu. Inițial aspectul nu mă îngrijorase prea tare, că doar trăisem toată viața fără a acorda prea multa atenție corporalității. Mi se părea, pe linia bunei tradiții creștine, că e înjositor pentru mintea mea să se ocupe de astfel de mărunțișuri precum senzațiile din spate sau din stomac. Dar iată că timpul a trecut și am început să constat cum luminata minte, atunci când e descarnată și destrupată, nu face decât să repete sunete metalice lipsite de originalitate.

Și atunci am avut norocul să mă apuce disperarea. Disperarea unui cap care se leagănă bezmetic pe un corp străin, care moare de frig pentru că simte ca locuiește într-o cutie de carton. Am avut noroc cu disperarea asta. L-am întâlnit pe Agnis, am lucrat cu el, am avut revelații și înțelesuri care mi-au dat viața peste cap, iar de AmmaRa nici nu am vrut să aud. Știam eu de ce mă feresc, doar că știam inconștient. (Ha! Epistemologii ar turba auzind formularea asta!).

A mai trecut un timp, mi-a mai venit inima la cap și am început să mă apropii încet-încet, temătoare și aricioasă de multe ori, de misterul ăsta căruia i se poate spune „tăcere" și care stă în centrul călătoriilor ghidate de AmmaRa. Am auzit-o de multe ori spunându-ne: „Ascultă-ți corpul, curgi cu respirația, coboară în adâncuri.” și da, asta îmi doream și eu, dar mintea ținută în borcan de laborator nu prea poate face cu grație treaba asta. Am încercat să reiau meditația care-mi adusese bucurie cu ani în urmă. De fiecare dată însă când căutam să cobor cu atenția în corp și în inimă părea că hoarde de draci îmi ies în întâmpinare cât să mă țintuiască în frică și să nu înaintez.

Dar vine prima zi și îi aud vocea în căști. Cuvintele pe care le mai auzisem de atâtea ori până atunci, le aud parcă pentru prima dată. Nu, nu doar eu le aud pentru prima dată. Omul asculta pentru prima dată pe pământul ăsta cuvinte. Doar că astea nu sunt cuvinte obișnuite, chiar dacă sunt compuse din silabe. Sunt mai degrabă dale pe care picioarele mele le urmează către... da, către locul ăla din adânc unde de obicei stăteau de pază umbrele hidoase ale fricii. Vocea ei... atât de aproape de urechile mele, încât simt că eu îmi vorbesc de fapt mie. Și mă ghidez de jos în sus până ajung în dreptul plexului solar. Îi aud respirația mai accelerată care o însoțește pe a mea și simt, pentru prima dată cu adevărat, că pot transforma emoțiile, că da, stă în puterea mea să nu las frica să mă ardă paralizant, ci îi pot folosi energia și o pot schimba în bucurie.

Andy

  

 

Maria Lupu

Să mă aşez în meditaţie dimineaţa la aceeaşi oră este pentru mine o mare bucurie. Acest gest pe care îl fac conştient mă ajută să dau în primul rând un alt ritm vieţii mele cotidiene. Devin dintr-odată stăpâna propriei mele zile. O nouă zi  stă să înceapă  iar eu am posibilitatea să o trăiesc mult mai conştientă. Simt energia care mă susţine să-mi creez ziua cu Inima deschisă şi cu Încredere. Simt conexiunea cu toţi cei aşezaţi ca şi mine în meditaţie. Iar tema zilei este  precum ticăitul unui ceasornic care îmi reaminteşte de mai multe ori pe zi să mă întorc cu atenţia la mine. Îmi observ cu şi mai multă Atenţie, atitudinile, gesturile, gândurile, judecăţile şi felul în care intru în relaţie cu ceilalţi.

Pe lângă acest mare dar de a-mi începe altfel fiecare zi, întrebările mă ajută să-mi duc procesul interior de transformare la alte profunzimi. Sunt întrebări cu care m-am tot întâlnit în ultimii ani, la care am mai reflectat deseori şi totuşi descopăr cu uimire cum de fiecare dată aceleaşi întrebări primesc răspunsuri noi. Iar înţelesurile sunt mai adânci, deschid mult spaţiu înlăuntrul meu. Simt ca un fel de curăţenie interioară.

În aceste zile, numeroase contexte, persoane, amintiri şi imagini spontane mă reconectează cu evenimente din trecut. Au ieşit din nou la suprafaţă tipare şi credinţe pe care credeam că le-am lăsat deja. Am stat faţă în faţă cu vechiul, cu frica şi cu aşteptarea ca ceilalţi să înceteze şă-şi mai facă atâta rău continuând să trăiască în  confuzie şi rezistenţă la schimbare.  Am privit, simţit şi conţinut oameni dragi care continuă  să creeze şi să îmbrăţişeze suferinţa fără să se întrebe măcar de unde  atâta suferinţă în viaţa lor.

Provocarea cea mai mare a fost să rămân în deschidere şi să nu intru în judecată. Atenţia la ce simt în corp şi la ce gândesc m-a ajutat să rămân centrată.  Apoi a venit  un moment de conştientizare şi mai subtilă de această dată... eu nu salvez pe nimeni, am Încredere în alegerile şi procesul fiecărei Fiinţe umane, fie ea şi foarte apropiată mie. Am ales să dau drumul, să mă eliberez de legături de familie care continuau să-mi hrănească la nivel inconştient tipare vechi de gândire. La nivel corporal în zona omoplaţilor ceva s-a desprins de pe mine. Am simţit că trec un nou prag, că las în urmă ceva din trecutul meu care încă mai era activ în viaţa mea. Pot lăsa în urmă trecutul şi  privesc cu Încredere drept înainte. Îmi asum alegerile şi calea pe care acum păşesc, creeându-mi pas cu pas viaţa aşa cum o visez.

Din Inimă un simplu Mulţumesc! dragă AmmaRa pentru această însoţire. Fiecare meditaţie ghidată deschide în corpul meu porţi către vindecarea unor răni vechi şi adânci. Mă scoate dintr-o zonă de confort şi îmi deschide calea către a-mi crea o nouă zi din viaţa mea cu o altă vibraţie şi o altă energie. Rămân conectată cu mine şi cu voi toţi în Arta Ascultării Atente!

Maria

 

 

Laura Stogrea

Dragă AmmaRa,

În fiecare dimineaţă la ora 6.30 mă aşez pentru a mă asculta prin tine. Meditaţiile ghidate îmi oferă suport pentru a explora în voie în cursul zilei tema în al meu corp, în relaţii, în a mea realitate. Am putut să văd mecanisme de acţiune bazate pe frica de greşeală sau pedeapsa, care îmi blochează creativitatea şi exprimarea autentică. În mod tulburător  a  ieşit la iveală amprenta parentală a unui psihic rătăcit  şi confuz, a conflictului emoţional ca mod de viaţă.  Spăl cu a mea respiraţie armura închiderii,  a neîncrederii, a criticii, în situaţii concrete ale cotidianului, în rolurile pe care le joc zilnic.

Această călătorie este  ca un fel de lupă cu ajutorul căreia pot vedea mai clar mecanismele din spatele acţiunilor prin care-mi creez viaţa. Mă (re)descopăr într-un fel nou: îmi amintesc să spun „Da!” în fiecare dimineaţă, învăţ să mă bucur fără un motiv aparent,  învăţ să-mi găsesc liniştea fără să fac nimic, mă las învăluită şi surprinsă de magia vieţii.

Călătoria Arta Ascultării Atente se împleteşte cu energia Anam Cara şi Călătoria Eroinei, contribuind la un crescendo de trăiri, conștientizari, alegeri. Mărturisesc că trec împreună cu tine şi cu noi un nou prag al vieţii mele care mă aduce mai aproape către împlinirea Contractului Sacru al Sufletului Meu: de a trăi în deplină Conştientă. Simt recunoștință şi sunt onorată să fac parte din Cercul Sacru al primei Călătorii ghidată astfel: Arta Ascutării AtenteAm vorbit !

Adriana Laura

 

Mihaela

Draga mea AmmaRa,

Arta Ascultării Atente m-a condus într-un proces de introspecție, de conștientizare a fricilor, a respingerilor, a amânărilor. Emoții vechi răscolite, câteodată confuzie, dar și curiozitate. Zilele sunt în curgere… nu e niciuna la fel, așa cum credeam uneori în trecut… Mă trezesc cu chef de viață, abia aștept să te ascult, să mă ascult. Vocea ta vibrează înlăuntrul meu, o simt de multe ori ca fiind a mea.

La sfârșitul fiecărei Ascultări deschid ochii cu o privire proaspată, salut realitatea, absorb priveliștea minunată pe care o am în fata ochilor, miros lacul, aud pădurea, simt răcoarea munților, salut păsările (am observat că zboară în fiecare zi în direcția soarelui, atât la răsărit cât și la apus, de parcă soarele le invită dimineața la a sărbători viața, iar seara le cheamă la culcare) și eman Recunoștință cu inima deschisă pentru tot ce există Acum în viața mea. Recunostință și Iubire către tine, AmmaRa!

De când am aflat de această nouă Creație a ta, am simtit o chemare, o așteptam de mult timp – eu locuiesc în Elveția și nu pot avea atât de des contact cu voi pe cât îmi doresc. Tânjeam cumva după această mângâiere, conținere, înțelegere care îmi oferă spațiu și încredere în fiecare zi. Mă ajută să mă centrez și îmi alimenteaza energia de care am nevoie pentru a face pasul înainte. Am Încredere în transformarea mea, am ales, iar acum acționez, în ritmul meu, pas cu pas.

În ultimele zile am simțit oboseală și stări fizice de rău. Mă poticnesc în lucruri mărunte și simt provocări din toate colțurile. Corpul îmi spune că nu fac destulă mișcare și... mai e ceva în viața mea, ceva ce „credeam” că am acceptat: este vorba despre copiii iubitului meu. Acum locuim aproape de ei și petrecem mai mult timp împreună, mă bucură prezența lor și câteodată îmi dau voie să devin și eu copil jucându-mă cu ei. Petrecem momente frumoase și descopăr cât de mult se poate bucura inima unui copil. Însă adânc în mine simt că nu îi pot accepta întru totul… uneori îmi oglindesc aspecte neplăcute ale mele care în compania adulților nu ies la suprafață.

Mi-am reamintit neașteptat momente uitate din copilărie și adolescență, de care nici măcar nu am fost conștientă: frică, abandon, judecată. Am retrăit intensitatea lor și am mângăiat-o pe Mihaela adolescenta, copila, bebelușa. E greu, dar acum mă pot conține împreună cu trecutul meu. Nu mă grăbesc, las să vină orice emoție trezită de acești copii și cu blândețe aleg să observ și să acționez din starea de Prezență, în curgere, cu inima deschisă și încredere că pot dizolva și lăsa.

Mă simt conținută de Cercul Sacru din care am ales să fac parte. Mulțumesc pentru Împreună, AmmaRa! O îmbrățisare plină de Iubire și Recunoștință,

Mihaela

 

Roxana

În fiecare dimineață de când a început călătoria abia aștept să te aud, dragă AmmaRa. E ceva în vocea ta care mă conectează cu căldura, cu iubirea, cu bucuria, cu zâmbetul, cu încrederea.Călătoria mă conectează cu mine, cu fiecare zi mă apropii mai mult de sentimentele și emoțiile mele. Ca și cum m-aș întregi. Atâtea lucruri și oameni de care am uitat au revenit acum în conștiență. Uneori sunt imagini spontane, ca atunci când m-am reconectat cu bunica mea și ne-am îmbrățișat, alteori sunt vise cu persoane din trecut, de când eram adolescentă. Mecanisme de închidere învățate în copilărie au ieșit la iveală. Foarte des în copilărie  auzeam: „Să nu primești copii în casă! Să nu mă mai vadă lumea! Să nu mă mai știe lumea!” ca și când era ceva în neregulă cu noi.  Ce mi se pare foarte interesant e cum pe parcursul zilei apar răspunsuri, imagini, fraze, amintiri care cumva mă ajută să înțeleg atitudini din prezent. Îmi revine foarte des în minte: „Respir și mă deschid.” în mașină, la serviciu, la masă, peste tot. Cumva… am mai mult curaj să mă las să simt. Tristețea, bucuria, emoțiile pur și simplu.

Astăzi m-am trezit la 6, știind că e ultima zi din această călătorie. Îmi doream să fiu conectată cu grupul cu fiecare particulă și în fiecare secundă. Treptat, și mai ales în ultimele zile, am dobândit din ce în ce mai multă claritate. S-a conturat în interiorul meu un spațiu foarte clar, ca o senzație de 3D unde pot să simt. Să simt copacii, oamenii, conexiunea din cercul nostru sacru. E o senzație de parcă aș învia. Am putut să simt din ce în ce mai bine binecuvântarea acestui spațiu. Adică, nu e că nu înțelegeam ce înseamnă să creezi spațiu în jurul unei întrebări sau preocupări, atâta doar că nu am sesizat, niciodată, cu atâta precizie că doar acest spațiu îmi dă posibilitatea să explorez, să apară noi posibilități, noi soluții.

Cred că încep să simt conexiunea cu această înțelepciune interioară, de care ne tot vorbești. Spun asta pentru că întrebări, preocupări dintr- o zi au ajuns cumva la soluționare, la claritate, în moduri complet neașteptate, în zilele următoare, uneori și în decursul aceleiași zi. Pe la mijlocul călătoriei am avut o conștientizare foarte puternică referitoare la tiparul meu de autodevalorizare și  la cum agresorul este în mine și cum i-am permis mereu să mă agreseze. A fost înfricoșător, dar și eliberator! Sursa…  de fiecare dată când aud acest cuvânt ceva în mine tresare, se modifică, vibrează.

Mi-a mai adus ceva neprețuit această călătorie, un sentiment de plinătate a inimii și de vulnerabiliate. De fapt, e vorba de faptul că am simțit susținere și atunci am avut încredere să-mi dau voie să simt ce e acolo, fără să-mi fie teamă că o să mă copleșească. Simt că puterea mea crește. Puterea mea de  a mă deschide și de a mă manifesta din esența mea. E viața mai bogată pentru că mi-e inima plină. Bucuria vieții  – asta îmi aduce această călătorie. Și bogăția trăirilor. Și conexiune.

Cu inima deschisă, cu încredere și zâmbet,

Roxana

"Ne trăim viața în mii de roluri și aspecte aparent contradictorii. Maestrul le recunoaște și le cuprinde în sine. Ele se liniștesc precum copiii în brațele mamei. Un nou mod de a crea devine posibil."

HEFT

Workshop / Eveniment

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Mărturii

Articole relevante

Răscrucea unui acord interior Răscrucea unui acord interior

Reactivat de staționarea planetei Mercur în același grad, sezonul Eclipselor de august se apropie de o rezoluție. Calendaristic s-a încheiat, experiența lor de abia începe. Cum? Discret, sigur ...

Iubește-ți mintea așa cum e ea. Apoi îmblânzește-o Iubește-ți mintea așa cum e ea. Apoi îmblânzește-o

Cuvântul apa scris pe hârtie nu va potoli iluzia setei mistuitoare. Mintea mea neîmblânzită poate așterne  romane raționale despre apă, amplificându-mi angoasele până ...

Dorințele Ego-ului sau nevoia autentică a Sufletului? Dorințele Ego-ului sau nevoia autentică a Sufletului?

Am avut parte de o Super Lună Plină aseară și încă suntem, pentru următoarele câteva zile, îmbăiați în energia ei! Astrologii au numit-o „Super Lună” pentru că este ...

Zâmbește. Iubește. Trăiește. Zâmbește. Iubește. Trăiește.

Zâmbește, nu costă nimic, e gratis! Zâmbește nu doar cu ochii, zâmbește cu Inima, cu întreaga ta Ființă, cu fiecare celulă din corp. Zâmbește oamenilor care trec grăbiți pe ...

Filă din Jurnal Filă din Jurnal

Este o noapte adâncă și întunecată, fără Lună, aici, pe această faleză înaltă unde mă aflu. Închid ochii, ascult vântul și valurile Oceanului. Mă cobor în mine pentru ...

Conștiență la sfârșit de an Conștiență la sfârșit de an

Accelerarea timpului, catastrofe, deconstrucții, reconstrucții, războaie, bombe, incendii, accidente. Cum putem integra toate acestea în viața noastră de zi cu zi rămânând centrați, calmi ...

2017 - Visul este cel mai real lucru din câte există 2017 - Visul este cel mai real lucru din câte există

2017 continuă schimbarea inițiată în ultimii doi ani de activarea energiei mutabile (Saturn în Săgetător, Nodul Nord și Jupiter în Fecioară, Neptun și Nodul Sud în Pești). Semnele ...

La sfârșit de an, de Eră și de Timp - ALEGEREA La sfârșit de an, de Eră și de Timp - ALEGEREA

La finalul anului 2012, toată lumea vorbea despre momentul 21 decembrie și despre implicațiile acestuia. Pe cei mulți îi interesa mai curând dacă va veni sfârșitul lumii fizice și dacă ...

Luna Plină de Sf. Constantin și Elena Luna Plină de Sf. Constantin și Elena

Trăirilor noastre din ultima perioadă li se revelează, în aceste zile, semnificații mult mai adânci și mai profunde decât ne putem vreodată imagina. Multe din cele ce ni se păreau a fi posibilități ...

Sunt aici! Sunt aici!

Toamnă târzie. Aerul rece. Anotimp bătrân cu trenă multicoloră. Îmi acoperă trupul în densitatea mea. Parfumul ei mă pătrunde până în adâncul oaselor. Simt hrana ...

Cărțile

Tarotul Mitologic Tarotul Mitologic

Mai mult decât o carte și mai mult decât un set de cărți de joc, Tarotul Mitologic este un instrument de sondare a adâncurilor Conștiinței umane, este o cheie magică a marilor porți către ...

VINDECĂ VINDECĂ

Cartea de faţă este o strălucită colecţie a înţelegerilor pe care propria experienţă le-a revelat doctorului Servan-Schreiber, reunind perspective şi informaţii de o importanţă vitală pentru bunăstarea ...

Dragoste şi trezire Dragoste şi trezire

Transformarea profundă de conştiinţă prin care trece omenirea ajunge la punctul său cel mai dureros. Crize de toate felurile izbucnesc la nivel planetar, dar toate sunt expresia crizei interioare de transformare ...

Întrebări şi Răspunsuri Despre moarte şi a muri Întrebări şi Răspunsuri Despre moarte şi a muri

Lucrarea doctorului Ross este extraordinară, căci a deschis porţile sincerităţii şi ale cunoaşterii, a spulberat marele tabu care plana asupra morţii nu numai pentru noi, aceia care ne confruntăm cu ea ...

Tao Te Ching Tao Te Ching

Tao Te Ching, celebra scriere al lui Lao Tzu, face parte din patrimoniul umanităţii. Unii cred că este o scriere mistică, alţii o consideră o capodoperă ermetică, alţii expresia înţelepciunii ultime ...