Maestrul Interior rubrica Dare de seamă despre un salt cuantic al Călătoriei Inimii

Publicat la 02.04.2014 Comentarii

Există momente după care realitatea nu mai pare aceeași. Așa a fost momentul primului Festival Călătoria Inimii care, în timp liniar, a durat trei zile. O sută de oameni s-au adunat într-o splendidă comuniune pentru a explora adâncimile propriei ființe, împreună. Nimeni, nici măcar noi, cei aflați în centrul de conștiință al acestei călătorii, nu am putut intui profunzimea acestui plonjeu lăuntric și universal deopotrivă. Sentimentul cu care am rămas după toate acestea este o intensă recunoștință pentru această Creație, pentru această experiență și pentru frumusețea acestei întâlniri. 

primele momente ale călătoriei, prima explorare . primele momente ale călătoriei, prima explorare .

Exploratorii

S-au adunat din toate colțurile țării, ba chiar din mai multe colțuri ale lumii. Dar nu parcursul în kilometri a fost cel care a dominat această Călătorie a Inimii, ci parcursul interior pe care noi, cei care am fost acolo, l-am conștientizat. Ca și cum întreaga noastră experiență de viață, toate poveștile pe care ni le-am trăit despre noi înșine, toate aventurile de conștiință, toată emoția, bucuria, gândirea, întâmplarea pe care am creat-o vreodată în experiența umană, a acestei vieți și a tuturor celorlalte, nu au făcut decât să curgă convergent spre momentul acestei experiențe, al acestei înțelegeri profunde, că nimic nu a fost greșit vreodată, că tot ce am trăit a făcut parte din natura noastră și au fost etape ale propriei noastre conștiențe și ale propriei noastre creații. 

DSC_0399înaintea unei explorări.

Starea de Prezență, marea poartă a oricărei expansiuni a conștiinței s-a instalat imediat, încă de la începutul călătoriei. Oameni care nu mai exploraseră niciodată în felul acesta, simplu și profund, propria ființă, au intrat imediat în jocul personal și colectiv deopotrivă al trăirii. Din adâncurile ființei noastre a izbucnit sentimentul adânc al comuniunii, al faptului că aparținem dintotdeauna acestei realități mai largi decât îngusta dimensiune liniară, că navigăm în ape cunoscute cumva, dintotdeauna. Oameni care nu se văzuseră niciodată în carne și oase, păreau că se recunosc în feluri misterioase. Părți din noi, mai largi, au celebrat această recunoaștere instantanee. Din prima oră a acestei reîntâlniri, deveniserăm deja mai mult decât un nume și o biografie. 

shamania - festivalpână unde se întinde sfera de conștiență care-și are centrul în propria inimă?

În finalul călătoriei de deschidere s-a întâmplat ceva care avea să rupă ultimele zăgazuri ale reticenței. AmmaRa a făcut pasul de a citi, în public, un poem, cheia de boltă a Cărții 44. Tăcerea stupefiată a exploratorilor și valurile de emoție care irumpeau la fiecare respirație au măturat ultimele resturi ale prudenței care ne despărțea de experiență. După acel moment – care pentru mine a fost foarte dificil – totul a basculat. Străinii care fuseserăm dispăruseră, lăsând locul unor ființe care se cunoșteau și re-cunoșteau dintotdeauna. 

_MG_2067fără cuvinte - totul se petrece în inima mea!

Această re-cunoaștere ne-a însoțit pe tot parcursul marii experiențe. Ființa majoră, colectivă, splendidă a comuniunii a devenit vie și mare. Părea că toate călătoriile noastre, toate explorările, toate experiențele de conștiință pe care le-am făcut vreodată se adună într-un spațiu trans-temporal pentru această experiență, ca și cum toți oamenii care au participat vreodată la vreo Călătorie a Inimii ar fi fost acolo. Energia a fost enormă și recunoștința noastră pentru modul în care am trăit toate acestea, pe măsură. 

DSC_0217împreună, nu facem decât să ne amintim despre adevărata noastră indentitate

Subsemnații Horia & Elena Francisc-Țurcanu, în numele nostru și al Călăuzelor care au fost alături de noi, ne înclinăm cu recunoștință în fața frumuseții, a curajului, a deschiderii și încrederii cu care voi, exploratorii conștiinței, ați trăit această experiență. A fost o bucurie și o onoare pentru noi să fim centrul acestei Călătorii care schimbă totul.

Călăuzele

În interiorul Călătoriei Inimii, singurul lucru care recomandă un om pentru poziția de centru al unei experiențe de conștiință este capacitatea sa de a rămâne în Zero, în Prezență, în deschidere și în transparență. Această artă de a fi nu este ușoară, ci plină de provocări. Conținuturi neprevăzute ale spațiilor colective și inconștiente trec prin Centrul oricărei călătorii de conștiință. A fost pentru prima dată după foarte, foarte mult timp liniar, împrăștiat în întreaga istorie a umanității, când Călătoria Inimii, așa cum se numește ea acum, a trecut printr-o expansiune a Centrului. Aceia care și-au asumat această dificilă poziție, Călăuzele Călătoriei Inimii, au fost stâlpii de energie, de Conștiență, un fel de vectori ai experienței, a căror Prezență a schimbat totul. Amplitudinea uriașă a experienței li se datorează în mare măsură, forța extraordinară de expansiune, rafinamentul de percepție și adâncimea semnificațiilor care au survenit nu ar fi fost la fel fără ei.

_MG_1743noi și Călăuzele Călătoriei Inimii, gata de explorare.

Pentru prima dată – cel puțin în acest timp – am avut certitudinea absolută a unei Creații Conștiente Colective. Această experiență a fost a noastră, a tuturor, cu toții am adus în ea tot ceea ce am devenit, împreună, dincolo de orice bariere, dincolo de frica de a fi noi înșine, dincolo de pretenții, de prejudecăți, de închideri articulate de ego. A fost o minunăție.

DSC_0362Călătoria Inimii este a descoperi prin experiență ceea ce mai degrabă ne unește, decât ceea ce ne separă.

Acești oameni, fără de care călătoria noastră nu ar fi fost la fel, i-am numit Călăuze și nu ghizi sau alt fel, pentru un motiv care ține de nuanță. Diferența între un ghid al unei călătorii de conștiință și o Călăuză este aceea că ghidul crede că ”știe” teritoriul explorării. E o limitare. Călăuza, în ciuda nenumăratelor sale incursiuni în spațiile vaste ale teritoriului Conștiinței, nu are iluzia că știe, percepe faptul că aceste teritorii ale conștiinței sunt în eternă transformare. Harta nu este niciodată la fel cu teritoriul. Călăuza este un explorator pur-sânge, care a exersat suficient artele Prezenței și ale transparenței, care are suficientă încredere în sine pentru a expansiona propria Conștiență împreună cu alții. Nu este vorba despre a-i conduce, ci despre a fi împreună cu ei, mereu în centru, în perpetuă susținere, oricare ar fi experiența lor. 

DSC_0314

Am simțit pentru prima dată cu adevărat formidabila susținere a Călăuzelor. Ei sunt aceia care au contribuit decisiv la saltul cuantic pe care îl face în acest timp Călătoria Inimii. Recunoștința este dincolo de cuvânt.

Noi

Această Călătorie a survenit pe fondul unor extraordinare transformări interioare. Transformarea nu se termină niciodată și nimeni nu este scutit de eterna transformare a conștienței. Nici noi. Formulată pe scurt, consacrarea noastră ultimă este aceea de a trăi conștient experiența umană, de a aduce în această dimensiune încarnată cât mai mult din marele rest. Aceasta este și consacrarea ultimă a Călătoriei Inimii. Nu-și propune nimic altceva decât să creeze un mediu în care oricine să poată explora adâncimile propriei sale ființe și să poată face alegeri conștiente privind propria sa experiență de viață.

DSC_0210horia & elena : un spațiu gol în care orice creație este posibilă.

Această consacrare a noastră și-a găsit expresia într-un mod extraordinar în această călătorie. Am înțeles că ceva profund s-a schimbat în adâncul umanității. Că nu mai este cale de întoarcere spre vechea paradigmă liniară. Aceasta va exista întotdeauna în interiorul nostru, ca o opțiune. Un minunat timp nou se deschide în fața noastră, un timp al eliberării interioare complete, al unei noi percepții despre realitate și despre noi înșine. Sunt timpuri dificile la nivelul macro al conștiinței umanității, care se reflectă în tensiunea lăuntrică, dar acest proces este unul de vindecare, de eliberare și un nou început.

Deasemeni, mulți oameni aleg să rămână în vechea paradigmă și că acest lucru nu a fost și nu va fi niciodată ”o problemă”. Este cumva un moment de răscruce, un moment al alegerii interioare.

Călătoria Inimii a fost un timp îndelungat o expresie a noastră. Pentru prima dată însă simțim că devine expresia unei ființe colective care aduce în această dimensiune o străveche cunoaștere. Experiența personală se dizolvă într-una mai largă, transpersonală și arhetipală și acesta este sentimentul dominant pentru noi, A & A. 

DSC_0443În cele din urmă, totul este despre asumarea completă a propriei realități. Aceasta este calea Maestrului Interior și a Conștienței

Fiecare dintre cei care au participat la această călătorie au adus propria lor energie, propria lor experiență, propriul lor fel de a modula realitatea interioară și fiecare ne-a oglindit ceva din noi înșine. Mulțumim din inimă tuturor celor care prin prezența lor ne-au arătat aspecte ale propriei noastre ființe. Oricare dintre voi, cei care ați fost acolo, ați fi lipsit, experiența nu ar fi fost aceeași.

Mulțumim deasemeni pentru felul în care ați primit dimensiunea noastră personală. Curajul de a ne fi dezvăluit, așa cum suntem, se datorează în mare parte felului în care v-am simțit. O plecăciune.

Experiența

Pentru prima dată au coborât în spațiul public direcții noi ale Călătoriei Inimii, care până acum au fost explorate doar în interiorul Școlii Maestrului Interior. O uriașă izbândă. Exploratorii conștiinței – chiar la prima lor experiență - au plonjat în aceste spații cu o extraordinară dezinvoltură, ca și cum ar fi făcut acest lucru dintotdeauna. Și așa este. Nu facem decât să le amintim ceea ce ei știu deja în adâncul lor. Străvechea lor experiență în navigația interioară s-a revelat plină de forță. Pur și simplu, acești oameni cunoșteau în adâncul lor profunzimile acestui teritoriu. Ușurința cu care au recuperat spații inconștiente și le-au adus  în Conștiență a fost o revelație. 

_MG_2039Ammara - în centrul călătoriei de conștiință numită Shamania

Direcțiile noi ale Călătoriei Inimii – Călătoria lui Charon în spațiul vălului dintre viață și moarte, Atingerea Vindecătoare a Inimii, Călătoria Curcubeu sau Arta Respirației Conștiente, au funcționat impecabil, ca și cum ar fi fost îndelung exersate. Acesta este semnul deschiderii și al apartenenței celor care au fost acolo, la spațiile mai largi ale conștiinței. Ceva din noi toți cunoștea foarte bine aceste teritorii și s-a desfășurat cu dezinvoltură. Rafinamentul percepției, ușurința cu care a curs totul, frumusețea trăirilor, felul în care am trecut pe deasupra momentelor de tensiune inerente acestor experiențe și mai ales modul armonic în care a funcționat ființa colectivă a grupului a fost o bucurie. 

respirația inimii - una dintre călătoriile clasice de conștiință

Deși programul a fost foarte alert, cu pauze scurte între diferitele experiențe, nimeni nu a obosit, nimeni nu a fugit, nimeni nu s-a plâns. A fost cu adevărat un regal al expansiunii de conștiință, savurat în fiecare moment, deplin. O experiență curgătoare și multidimensională, plină de descoperiri și semnificații al cărei numitor comun a fost o nouă încredere în sine și în realitate. Această experiență a deschis porțile unor călătorii care vor urma, în această vară. În multe feluri, cei care au participat la festival au deschis calea pentru aceste călătorii, pomenite mai sus. Vă mulțumim din nou și vă invităm să continuăm împreună marele proces al transformării interioare. 

teodora muth - centrul călătoriei de astrologie arhetipală

Concluzii

Această premieră – Festivalul Călătoria Inimii - a fost o mare bucurie pentru noi toți și marchează saltul cuantic pe un nou nivel al experienței. Cu o uimitoare rapiditate, călătorii au integrat acest mare adevăr: totul depinde de noi înșine. Fiecare dintre noi este creatorul propriei realități. Toate lucrurile pe care le așteptăm de la această realitate sunt daruri pe care ni le facem singuri. Orice miracol stă în puterile noastre. Nu există alt maestru înafara Maestrului Interior, acel nivel al propriei noastre ființe, care orchestrează întregul joc al experienței de a fi uman. Nu există traume și spații – oricât de întunecate ar părea, care să nu fie propriile noastre creații, și a căror limpezire să nu stea în puterile noastre. Experiența corporalității, care este atributul fundamental al umanității, nu a fost niciodată o pedeapsă a unui dumnezeu neîndurător care să ne fi aruncat din rai, ci a fost o alegere a sufletelor noastre.

mark amaresh seelig - maestrul vrăjitor al flautului indian în finalul concertului de încheiere a Festivalului.mark amaresh seelig - maestrul vrăjitor al flautului indian în finalul concertului de încheiere a Festivalului.

Orice criză de transformare interioară, chiar și atunci când se manifestă prin situații inconfortabile, este, în cele din urmă, semnul unei eliberări, unei descărcări și conduce la conștientizări ale unor spații ținând de propria noastră creație. Viața este un miracol care merită trăit conștient, în fiecare clipă, și este un dar neprețuit. Avem în față timpuri extraordinare ale acestei experiențe, în care orice devine posibil, căci tot ceea ce ne înconjoară se petrece în propria noastră inimă. Pentru cei care nu au fost acolo, împreună cu noi, poate părea o metaforă, dar pentru ceilalți, întreaga experiență a fost un pas către trăirea acestui adevăr.

O vară care se anunță fierbinte

Atât de grozavă a fost această experiență a Festivalului, încât nici nu încercăm să ne imaginăm ce se va petrece la vară, în Podișul Luncanilor, între cetățile dacice, în natură, la ediția în aer liber a acestuia. Foarte curând vom posta programele de vară ale Călătoriei Inimii, inclusiv a Taberei de Vară și a primei Călătorii Inițiatice care va purta numele Romania Sacră. 

Platoul Luncanilor - un spatiu sacru pentru cei aflati in calatoria constienta a inimiiPlatoul Luncanilor - spațiul în care se va petrece Călătoria Inimii în această vară

Mulțumindu-vă încă odată tuturor, în acel fel secret pe care l-am practicat împreună, plini de recunoștință, o plecăciune. Fără voi, acest salt cuantic al experienței nu ar fi fost posibil.

Horia & Elena Francisc-Țurcanu, alias

A&A

PS. dragii noștri, vă invităm să împărtășiți experiențele trăite în cursul marii noastre călătorii, în scris, cu ceilalți. uneori poate fi inspirator. h&e




Comentarii mai vechi (7)

Lumea palpita in mine, in fiecare clipa. In interiorul si in afara mea. Totul se petrece atat de repede, si totusi, uneori pare ca timpul se opreste in loc, si exista un spatiu in care acum si vesnicia sunt unul si acelasi lucru. Ma umplu de clipe….si ma simt ca intr-un carusel in care totul e ….tulburator de ametitor. Traiesc cu maxima intensitate orice…desi aparent (privit din exterior) nu pare sa se petreaca nimic notabil in viata mea. Se cutremura tot…si simt ca fiecare pas pe care il fac, e pe un teren minat. O stare de agitatie continua, un freamat, o tensiune nedeslusita ma insotesc permanent. Pe care le primesc….cu o curiozitate si cu o bucurie fantastica, asemeni unui copil dornic de a vedea….”acum ce mai urmeaza”? Traiesc atat de multe lucruri, desi aparent in viata mea e …liniste, pt ca nu “fac” nimic, incat as vrea sa le impartasesc cu toata lumea. As vrea sa strig in gura mare cate simt, doar pt ca sunt, fara sa fie nevoie sa “fac” ceva. Dar stiu ca putini sunt, in jurul meu, cei care ar putea intelege. Oamenii dragi mie, care ma vad dupa un timp, obisnuiesc sa ma intrebe ce am mai facut….Iar eu, desi as avea atat de multe de spus, pt ca simt ca am trait in ultimele luni cat intr-o suta de vieti, nu am un raspuns pt asta… “Mai nimic”, raspund, cu un zambet tamp pe fata, stiind, in interiorul meu, ca “nimicul” la care fac referire e …”tot”. Realmente, in ultima perioada am incetat sa mai “fac” prea multe lucruri, si am inceput sa “fiu”. Si cum mama naibii sa pot explica asta oamenilor dragi care se uita siderati la mine, emitand onorabil judecati de genul: “poate ar fi timpul sa faci ceva cu viata ta”! Viata mea, care e atat de …plina. Nu m-am simtit niciodata mai plina, mai vie, pana acum. Si nu am nici un etalon despre “ce ar trebui” sa ma umple. Ma simt la fel de plina, fie ca traversez stari de bucurie sau recunostinta, fie stari de confuzie si tristete. Cu toate ma umplu in acelasi fel. Si toate fac parte din mine in acelasi mod. Lumea din mine; lumea din afara mea, e alta. Si e aceeasi in acelasi timp. Nu s-a schimbat nimic. Si totusi, totul s-a schimbat. Eu m-am schimbat. Cum spuneam, e ca intr-un carusel in care ma misc frenetic… si perceptia se schimba, odata cu miscarea mea continua. Am trecut (cred ) de etapa in care ma intrebam daca nu cumva am innebunit . Acum ….nu pot decat sa ma minunez de complexitatea trairilor, de frumusetea si autenticitatea lor. De acest caleidoscop fantastic si in continua schimbare din care fac parte si care face parte din mine. Si uneori ma minunez atat de tare, ca raman inerta si …nu mai pot “face” nimic, tulburata si coplesita de ceea ce simt. Intr-adevar, dificil de gestionat asta intr-o dimensiune liniara, in care totul se rezuma la “a face ceva”. Ceilalti asteapta de la mine sa fac lucruri, pana si eu astept de la mine sa fac lucruri, dar ….vreau sa mai raman putin aici  Aici, acum , unde totul e nimic si din nimic se naste tot. Unde bataia vantului prin parul meu si mirosul proaspat de iarba e destul. Unde timpul pare sa nu fi existat vreodata si pasii mei se unesc cu asfaltul pe care il strabat, in lumina calda a amiezii. Unde povestile izvorasc din rasuflarea zilei, si lacrimile au gust de luna. Aici, in inima mea. Si cand va veni vremea, o sa si “fac” lucruri. Pana atunci, tare mi-era dor sa le….simt! Simt recunostinta pt faptul ca mi-am dat voie, cu toate temerile aferente, sa “ajung” in acest punct. Simt recunostinta pt voi, dragi tovarasi de drum, dragi calatori care isi traiesc, fiecare in timpul si in realitatea lui, propria experienta. Simt recunostinta pt unicitatea fiecaruia dintre noi, pt diversitatea de o frumusete inimaginabila a aspectului nostru uman. Si simt recunostinta pt magica retea de fire invizibile care ne leaga in fascinanta poveste a divinitatii noastre. Stiu…sunt cuvinte “mari”, dar astazi….am inteles si am simtit deopotriva ca…nu e nimeni mai “bun” decat celalalt, ca binele si raul sunt, intr-o oarecare masura, in fiecare dintre noi, ca nu e nimeni “special”, ca fiecare are propriul drum, ca suntem diferiti prin unele aspecte, si conectati, prin altele. Si pentru mine una, e maaaareeee lucru!  Va multumesc, dragi Calatori ai Inimii, pentru ca m-am regasit in fiecare dintre voi. In unii mai mult, in altii mai putin, in unii nici macar nu m-am putut “vedea”, in stadiul actual, dar…simt ca fiecare dintre voi e o parte din mine. Si impreuna, noi toti, calatorim spre Marea Inima. Va multumesc, din suflet! floryraluca în 04.04.2014

Am experimentat si, o da, am simtit! Am simtit cu adevarat pentru ca m-am deschis, mi-am dat voie, am lasat controlul sa plece si sa caute pe altcineva cu care sa se joace…simtiri care m-au coplesit au fost sigur mai multe decat cele pe care reusesc acum sa le redau: prima zi: cartea 44, E si H…lacrimile care imi curgeau pe obraji de bucurie ca emotia Elenei a ajuns pana in sufletul meu si acolo s-a intalnit cu propria mea emotie, tranformandu-se in ceva mai mare decat amandoua emotiile la un loc…iubire care a intalnit iubire si s-a revarsat in lacrimi fericite ca prind viata; a doua zi: RH care m-a condus instantaneu in unul dintre momentele cele mai insingurate si pline de frica de viitor din viata mea, prilejul de a le privi fara a ma preface ca mi se pare, ca de fapt nu simt ce simt, fara a incerca sa ma imbarbatez in vreun fel , sa imi spun ce imi spun mereu (ca sunt puternica, ca nu am nevoie de nimeni si ma descurc si singura); m-am privit exact asa slaba si a nimanui cum ma simteam, fara sa ma cert si sa ma invinovatesc ca ma simt atat de slaba, fara sa imi doresc sa simt altceva decat simteam si mi-am oferit ceea ce as fi vrut sa primesc in acele momente: imbratisare si mangaiere…mi-am lasat corpul liber de orice control si l-am auzit plangand , nu mut si pe infundate, nu sugrumat si indesat la loc in gatlej, ci cu voce tare, o voce care imi era total necunoscuta…asa mi-am dat seama ca nu stiam ce voce are plansul meu; mi-am lasat corpul sa tremure asa cum a simtit de multe ori sa o faca, fara ca eu sa ii permit acest lucru…si era atata tremurat strans in el, ca s-a revarsat in valuri imediat ce i-am dat voie sa o faca…multumesc Andrada! Si o imbratisare ca nici o alta imbratisare, un „te iubesc” pe care l-am primit si l-am simtit…pe care nu am putut sa il intorc verbal, nu pentru nu am vrut, ci doar pentru ca nu m-am obisnuit inca cu atata deschidere; A treia zi: intalnirea cu Teodora, pe care am simtit-o atat de calda si de aproape de sufletul meu , ca as fi stat langa ea ca o pisica la mangaiat…pentru mine a fost chimie din prima zi in care am zarit-o  cu drag Claudia în 03.04.2014

Calatoria a continuat si continua intr-un mod foarte natural si magic in acelasi timp si dupa ziua de duminica. Si acest articol, unde cuvintele nu sunt cuvinte ci stari, sentimente, adevaruri care pot fi citite doar cu inima, vine ca un raspuns firesc la simtirile noastre. Si noi am simtit uriasul salt pe care l-am facut impreuna, si va multumim ca ne sunteti alaturi in aceasta calatorie, desi sunt convinsa ca nu e tocmai comod pentru voi. Inca un motiv pentru care vreau sa va multumesc amandurora este Cartea 44, o experienta tulburatoare, o carte ce poate fi doar traita. Multumim pentru privilegiul de a trai o mie de vieti intr-o carte. Vietile voastre, vietile noastre, minunatele noastre vieti! roxana bostan în 02.04.2014

Tot ce am simtit in cele 3 zile se poate rezuma la 3 cuvinte : Iubire, Onoare si Recunostinta pentru trupul meu.Am plans odata cu el , l-am lasat sa se scurga in bratele mamei Pamant si in sfarsit mi-am dat voie sa-i spun templului sacru al inimii mele "Te Iubesc" (mai bine zis sa-i strig "Te iubesc" la RH),si pentru mine nu a fost deloc putin.Si l-am dansat vindecand o gramada de emotii care s-au transformat la final intr-o bucurie care o simteam cum razbate prin toti porii. Acest trup pe care atata timp am refuzat sa-l iubesc simt ca renaste in acest inceput de primavara.Iar luni plimbandu-ma prin parc m-am simtit extraordinar de bine in trupul meu, si am simtit cantecul Vietii cum se inalta ,nascut din ciripitul pasarilor ,din adierea vantului,din sunetul cresterii ierbii si inflorirea copacilor,din susurul apei,din caldura soarelui si din bucuria mea. Recunostinta pentru voi Elena si Horia, pentru voi calauzelor si pentru voi toti Calatori minunati ai acestui festival. Si toate acestea nu erau posibile fara deschiderea Inimii mele si fara Puterea ei de a Ierta. Va multumesc din suflet! dana în 05.04.2014

Trãiesc miracolul sau trãiesc în miracol? Habar n-am! :))) Însã acest festival, cu adevãrat al Inimii, m-a purtat în adancul simtirii. De acolo simt si constientizez aceasta: m-am cãutat de atâtea ori, în atâtea vieti, în atâtia altii, în alte Iubiri, si în sfârsit SIMT cã m-am gãsit. Am fost întotdeauna AICI! :) Multumesc mie si vouã, Suflete Dragi, celor care fac aceasta posibil. VÃ IUBESC! Ayra în 03.04.2014

In cele 3 zile ale Festivalului am murit si m-am nascut de nenumarate ori! Am trait,am simtit,am fost in iad, am fost in rai,am dat jos cateva"carapace" care ma strangeau ingrozitor, am plans, am ras, am trait. M-am hotarat sa scriu aceste randuri pentru a multumi Elenei si lui Horia ca au fost centrul acestei minunate Calatorii. Si-au asumat acest centru al Sferei, pentru ca noi toti cei care am fost acolo sa putem la randul nostru sa ne asumam centrul propriei noastre realitati. Horia, ai avut dreptate! Cred ca nu veti scapa de unii dintre noi prea curand ! Ne tinem dupa voi de multe vieti,pentru ca alaturi de voi ne amintim si invatam.Pentru noi toti,voi- Elena si Horia, sunteti "semnele care ni le-am lasat sub pres"! Eu una sunt recunoscatoare ca v-am gasit! Va multumesc tuturor celor care ati fost impreuna cu mine in aceasta Calatorie! Rodica în 04.04.2014

Nici ca as fi putut descrie mai frumos de atat experienta. Au fost atat de multe poze facute, cum am putea intra in posesia lor? Multumesc. Panda în 03.04.2014

"Umanitatea este o experiență. Divinitatea este o experiență. Călătoria Inimii este experiența trecerii de la identitatea Umanității la cea Divină, prin Conștiență. Și invers"

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

CONTRACTE SACRE CONTRACTE SACRE

”Care este rostul meu în această lume, pentru ce sunt aici, care este menirea, vocația, consacrarea vieții mele?” Aceastea sunt întrebari fundamentale care apar în cursul transformării ...

Gunpowder Green Gunpowder Green

Ceaiul Verde este preparat din frunze nefermentate, uscate prin evaporare, conținând foarte multe vitamine și antioxidanți, folosit atât ca și băutură excelentă, dar și ca ingredient de ...

Mandala Ființei Mandala Ființei

Doctorul Richard Moss este un om care a trăit Revelaţia. Este un om care a experimentat starea de conştiinţă supremă a fiinţei omeneşti în care aceasta trăieşte deplin. Este acea stare de conştiinţă ...

Oferta autor: Ervin Laszlo Oferta autor: Ervin Laszlo

...

Cercul Revelaţiei Cercul Revelaţiei

Cercul Revelaţiei este o carte uimitoare şi captivantă care povesteşte istoria extraordinară a unui drum spiritual foarte neobişnuit. Este o carte pe care nimeni dintre aceia care caută Adevărul nu o ...

Workshopuri relevante

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...

Atingere Terapeutică Integrală Atingere Terapeutică Integrală
”Orice vindecare este o vindecare a trecutului, a închiderii, a separării, a singurătății dureroase pe care am trăit-o cândva. Corpul este trecut condensat. Dar Prezența este sfârșitul ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Dansul Inimii

Practica Prezenței Practica Prezenței
Practica Prezenței Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de ...