Calea Maestrului Interior

Maestrul Interior rubrica Dare de seamă despre un salt cuantic al Călătoriei Inimii

Publicat la 02.04.2014 Comentarii

...

Intră în flux! Accesează contul tău sau creează-ți un cont pe Călătoria Inimii pentru a avea acces integral la arhivele de articole, video, audio, meditații online disponibile și pentru a rămâne conectat cu evenimentele, cărțile și programele noi.

Dacă nu ai cont de membru îți poți crea unul aici.
Operațiunea durează mai puțin de un minut.




Comentarii mai vechi (7)

Lumea palpita in mine, in fiecare clipa. In interiorul si in afara mea. Totul se petrece atat de repede, si totusi, uneori pare ca timpul se opreste in loc, si exista un spatiu in care acum si vesnicia sunt unul si acelasi lucru. Ma umplu de clipe….si ma simt ca intr-un carusel in care totul e ….tulburator de ametitor. Traiesc cu maxima intensitate orice…desi aparent (privit din exterior) nu pare sa se petreaca nimic notabil in viata mea. Se cutremura tot…si simt ca fiecare pas pe care il fac, e pe un teren minat. O stare de agitatie continua, un freamat, o tensiune nedeslusita ma insotesc permanent. Pe care le primesc….cu o curiozitate si cu o bucurie fantastica, asemeni unui copil dornic de a vedea….”acum ce mai urmeaza”? Traiesc atat de multe lucruri, desi aparent in viata mea e …liniste, pt ca nu “fac” nimic, incat as vrea sa le impartasesc cu toata lumea. As vrea sa strig in gura mare cate simt, doar pt ca sunt, fara sa fie nevoie sa “fac” ceva. Dar stiu ca putini sunt, in jurul meu, cei care ar putea intelege. Oamenii dragi mie, care ma vad dupa un timp, obisnuiesc sa ma intrebe ce am mai facut….Iar eu, desi as avea atat de multe de spus, pt ca simt ca am trait in ultimele luni cat intr-o suta de vieti, nu am un raspuns pt asta… “Mai nimic”, raspund, cu un zambet tamp pe fata, stiind, in interiorul meu, ca “nimicul” la care fac referire e …”tot”. Realmente, in ultima perioada am incetat sa mai “fac” prea multe lucruri, si am inceput sa “fiu”. Si cum mama naibii sa pot explica asta oamenilor dragi care se uita siderati la mine, emitand onorabil judecati de genul: “poate ar fi timpul sa faci ceva cu viata ta”! Viata mea, care e atat de …plina. Nu m-am simtit niciodata mai plina, mai vie, pana acum. Si nu am nici un etalon despre “ce ar trebui” sa ma umple. Ma simt la fel de plina, fie ca traversez stari de bucurie sau recunostinta, fie stari de confuzie si tristete. Cu toate ma umplu in acelasi fel. Si toate fac parte din mine in acelasi mod. Lumea din mine; lumea din afara mea, e alta. Si e aceeasi in acelasi timp. Nu s-a schimbat nimic. Si totusi, totul s-a schimbat. Eu m-am schimbat. Cum spuneam, e ca intr-un carusel in care ma misc frenetic… si perceptia se schimba, odata cu miscarea mea continua. Am trecut (cred ) de etapa in care ma intrebam daca nu cumva am innebunit . Acum ….nu pot decat sa ma minunez de complexitatea trairilor, de frumusetea si autenticitatea lor. De acest caleidoscop fantastic si in continua schimbare din care fac parte si care face parte din mine. Si uneori ma minunez atat de tare, ca raman inerta si …nu mai pot “face” nimic, tulburata si coplesita de ceea ce simt. Intr-adevar, dificil de gestionat asta intr-o dimensiune liniara, in care totul se rezuma la “a face ceva”. Ceilalti asteapta de la mine sa fac lucruri, pana si eu astept de la mine sa fac lucruri, dar ….vreau sa mai raman putin aici  Aici, acum , unde totul e nimic si din nimic se naste tot. Unde bataia vantului prin parul meu si mirosul proaspat de iarba e destul. Unde timpul pare sa nu fi existat vreodata si pasii mei se unesc cu asfaltul pe care il strabat, in lumina calda a amiezii. Unde povestile izvorasc din rasuflarea zilei, si lacrimile au gust de luna. Aici, in inima mea. Si cand va veni vremea, o sa si “fac” lucruri. Pana atunci, tare mi-era dor sa le….simt! Simt recunostinta pt faptul ca mi-am dat voie, cu toate temerile aferente, sa “ajung” in acest punct. Simt recunostinta pt voi, dragi tovarasi de drum, dragi calatori care isi traiesc, fiecare in timpul si in realitatea lui, propria experienta. Simt recunostinta pt unicitatea fiecaruia dintre noi, pt diversitatea de o frumusete inimaginabila a aspectului nostru uman. Si simt recunostinta pt magica retea de fire invizibile care ne leaga in fascinanta poveste a divinitatii noastre. Stiu…sunt cuvinte “mari”, dar astazi….am inteles si am simtit deopotriva ca…nu e nimeni mai “bun” decat celalalt, ca binele si raul sunt, intr-o oarecare masura, in fiecare dintre noi, ca nu e nimeni “special”, ca fiecare are propriul drum, ca suntem diferiti prin unele aspecte, si conectati, prin altele. Si pentru mine una, e maaaareeee lucru!  Va multumesc, dragi Calatori ai Inimii, pentru ca m-am regasit in fiecare dintre voi. In unii mai mult, in altii mai putin, in unii nici macar nu m-am putut “vedea”, in stadiul actual, dar…simt ca fiecare dintre voi e o parte din mine. Si impreuna, noi toti, calatorim spre Marea Inima. Va multumesc, din suflet! floryraluca în 04.04.2014

Am experimentat si, o da, am simtit! Am simtit cu adevarat pentru ca m-am deschis, mi-am dat voie, am lasat controlul sa plece si sa caute pe altcineva cu care sa se joace…simtiri care m-au coplesit au fost sigur mai multe decat cele pe care reusesc acum sa le redau: prima zi: cartea 44, E si H…lacrimile care imi curgeau pe obraji de bucurie ca emotia Elenei a ajuns pana in sufletul meu si acolo s-a intalnit cu propria mea emotie, tranformandu-se in ceva mai mare decat amandoua emotiile la un loc…iubire care a intalnit iubire si s-a revarsat in lacrimi fericite ca prind viata; a doua zi: RH care m-a condus instantaneu in unul dintre momentele cele mai insingurate si pline de frica de viitor din viata mea, prilejul de a le privi fara a ma preface ca mi se pare, ca de fapt nu simt ce simt, fara a incerca sa ma imbarbatez in vreun fel , sa imi spun ce imi spun mereu (ca sunt puternica, ca nu am nevoie de nimeni si ma descurc si singura); m-am privit exact asa slaba si a nimanui cum ma simteam, fara sa ma cert si sa ma invinovatesc ca ma simt atat de slaba, fara sa imi doresc sa simt altceva decat simteam si mi-am oferit ceea ce as fi vrut sa primesc in acele momente: imbratisare si mangaiere…mi-am lasat corpul liber de orice control si l-am auzit plangand , nu mut si pe infundate, nu sugrumat si indesat la loc in gatlej, ci cu voce tare, o voce care imi era total necunoscuta…asa mi-am dat seama ca nu stiam ce voce are plansul meu; mi-am lasat corpul sa tremure asa cum a simtit de multe ori sa o faca, fara ca eu sa ii permit acest lucru…si era atata tremurat strans in el, ca s-a revarsat in valuri imediat ce i-am dat voie sa o faca…multumesc Andrada! Si o imbratisare ca nici o alta imbratisare, un „te iubesc” pe care l-am primit si l-am simtit…pe care nu am putut sa il intorc verbal, nu pentru nu am vrut, ci doar pentru ca nu m-am obisnuit inca cu atata deschidere; A treia zi: intalnirea cu Teodora, pe care am simtit-o atat de calda si de aproape de sufletul meu , ca as fi stat langa ea ca o pisica la mangaiat…pentru mine a fost chimie din prima zi in care am zarit-o  cu drag Claudia în 03.04.2014

Calatoria a continuat si continua intr-un mod foarte natural si magic in acelasi timp si dupa ziua de duminica. Si acest articol, unde cuvintele nu sunt cuvinte ci stari, sentimente, adevaruri care pot fi citite doar cu inima, vine ca un raspuns firesc la simtirile noastre. Si noi am simtit uriasul salt pe care l-am facut impreuna, si va multumim ca ne sunteti alaturi in aceasta calatorie, desi sunt convinsa ca nu e tocmai comod pentru voi. Inca un motiv pentru care vreau sa va multumesc amandurora este Cartea 44, o experienta tulburatoare, o carte ce poate fi doar traita. Multumim pentru privilegiul de a trai o mie de vieti intr-o carte. Vietile voastre, vietile noastre, minunatele noastre vieti! roxana bostan în 02.04.2014

Tot ce am simtit in cele 3 zile se poate rezuma la 3 cuvinte : Iubire, Onoare si Recunostinta pentru trupul meu.Am plans odata cu el , l-am lasat sa se scurga in bratele mamei Pamant si in sfarsit mi-am dat voie sa-i spun templului sacru al inimii mele "Te Iubesc" (mai bine zis sa-i strig "Te iubesc" la RH),si pentru mine nu a fost deloc putin.Si l-am dansat vindecand o gramada de emotii care s-au transformat la final intr-o bucurie care o simteam cum razbate prin toti porii. Acest trup pe care atata timp am refuzat sa-l iubesc simt ca renaste in acest inceput de primavara.Iar luni plimbandu-ma prin parc m-am simtit extraordinar de bine in trupul meu, si am simtit cantecul Vietii cum se inalta ,nascut din ciripitul pasarilor ,din adierea vantului,din sunetul cresterii ierbii si inflorirea copacilor,din susurul apei,din caldura soarelui si din bucuria mea. Recunostinta pentru voi Elena si Horia, pentru voi calauzelor si pentru voi toti Calatori minunati ai acestui festival. Si toate acestea nu erau posibile fara deschiderea Inimii mele si fara Puterea ei de a Ierta. Va multumesc din suflet! dana în 05.04.2014

Trãiesc miracolul sau trãiesc în miracol? Habar n-am! :))) Însã acest festival, cu adevãrat al Inimii, m-a purtat în adancul simtirii. De acolo simt si constientizez aceasta: m-am cãutat de atâtea ori, în atâtea vieti, în atâtia altii, în alte Iubiri, si în sfârsit SIMT cã m-am gãsit. Am fost întotdeauna AICI! :) Multumesc mie si vouã, Suflete Dragi, celor care fac aceasta posibil. VÃ IUBESC! Ayra în 03.04.2014

In cele 3 zile ale Festivalului am murit si m-am nascut de nenumarate ori! Am trait,am simtit,am fost in iad, am fost in rai,am dat jos cateva"carapace" care ma strangeau ingrozitor, am plans, am ras, am trait. M-am hotarat sa scriu aceste randuri pentru a multumi Elenei si lui Horia ca au fost centrul acestei minunate Calatorii. Si-au asumat acest centru al Sferei, pentru ca noi toti cei care am fost acolo sa putem la randul nostru sa ne asumam centrul propriei noastre realitati. Horia, ai avut dreptate! Cred ca nu veti scapa de unii dintre noi prea curand ! Ne tinem dupa voi de multe vieti,pentru ca alaturi de voi ne amintim si invatam.Pentru noi toti,voi- Elena si Horia, sunteti "semnele care ni le-am lasat sub pres"! Eu una sunt recunoscatoare ca v-am gasit! Va multumesc tuturor celor care ati fost impreuna cu mine in aceasta Calatorie! Rodica în 04.04.2014

Nici ca as fi putut descrie mai frumos de atat experienta. Au fost atat de multe poze facute, cum am putea intra in posesia lor? Multumesc. Panda în 03.04.2014

"Calea Maestrului Interior începe prin recunoașterea Divinului în propria experiență umană. Dacă ceva e inconfortabil în viața mea, este pentru că m-am separat de Întreg și am creat de la nivelul limitat al ego-ului."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Mandala Ființei Mandala Ființei

Doctorul Richard Moss este un om care a trăit Revelaţia. Este un om care a experimentat starea de conştiinţă supremă a fiinţei omeneşti în care aceasta trăieşte deplin. Este acea stare de conştiinţă ...

Anam Cara Anam Cara

Frazele acestei cărți nu aparțin lui John O’Donohue, el este doar un aspect, scribul încarnat al acestei curgeri, ci Sufletului său, cel conștient de conexiunea profundă cu tot ceea ce există, ...

Ceea ce nimeni nu îți spune Ceea ce nimeni nu îți spune

Sarcina este una dintre cele mai transformatoare experiențe prin care poate trece corpul uman, iar schimbările pe care le implică nu sunt niciodată doar fizice. Când ești însărcinată, corpul pe ...

Spirala vieții Spirala vieții

Psihologia şi psihoterapia secolului XXI nu mai pot ignora ideea reîncarnării şi a vieţilor anterioare, care şi-a făcut loc în ultimii 50 de ani în modelul extins pe care îl avem ...

ELIBERAREA DIN FRICĂ ELIBERAREA DIN FRICĂ

  Cine a cercetat mai adânc profunzimile sufletului ştie că nu ura ci frica este opusul iubirii. Frica, ca închidere în sine, ca zid ridicat în jurul unui eu mic, limitat, neputincios, ...

Workshopuri relevante

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Luppia Mundi Luppia Mundi
Cea mai mare putere este Conștiența. A fi conștient este a simți mai mult, mai profund, mai rafinat, și a putea crea realități pe măsură. Este cheia supremă a magiei Vieții. Corpul fizic, energia vitală, ...

Practica Prezenței Practica Prezenței
Experiența Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de cunoaștere, ...

Dansul Inimii

is cover? 1
is last?
signed in?: