Să ne aduce amine că energia este doar informație. Și misiunea noastră este să învățăm să interpretăm semnele pe care ni le oferă curgerea energiei în realitatea vieții pe care o trăim. Și să avem încredere să ne urmăm calea. Iar dacă ceva nu merge, dacă ceva ne împiedică drumul, înseamnă că energia este fie blocată fie prea difuză. A face diferența între ele - când este energia blocată și când este împrăștiată în prea multe direcții - este un instrument important pe care merită să-l dezvoltăm și să învățăm a-l folosi în acest an. Așa că, bine ar fi, să începem chiar de acum, din luna lui Ianus.

Lucruri simple – îngrășământul pentru tot ce vom crește anul acesta

Am ales să încep anul 2016 prin a sorta, a curăța și a pune în ordine tot ceea ce am catalogat ca „unfinished business” (cum spuneam în terapia Gestalt). Indiferent cum s-ar manifesta această curățenie generală pe care, de obicei, cu toții o facem înaintea Crăciunului, sunt convinsă că ne-am face un mare serviciu dacă i-am oferi, acum la început de an, toată atenția noastră. De la curățat dulapuri și sertare pe care m-am tot ferit să le mai deschid, de la plătit taxe, impozite și amenzi restante, de la golit inbox-ul de sutele de email-uri și răspuns la mesaje sau, pur și simplu, de a lua niște decizii prea lung amânate și pe care le-am etichetat a fi minore dar fără de care nu pot crea conștient în acest an. Pe scurt, curățenie în lucruri pe care, de mult prea multe ori, le-am considerat a fi mărunte și nesemnificative. Cineva drag mie mi-a spus cândva că lucrurile mărunte reprezintă îngrășământul pentru tot ceea ce va crește de-a lungul întregului an. Am ales, așadar, să-i ofer toată atenția mea, chiar acum la începutul noului an, acestui îngrășământ, dacă vreau ca la sfârșitul anului să culeg anumite roade. De obicei, mă grăbeam la fiecare început de an nou în acțiuni majore ignorând importanța lucrurilor simple. Însă, pe parcursul anului care a trecut, în prea multe experiențe, Călătorii și ritualuri, am înțeles, am trăit și am simțit valoarea lucrurilor extrem de simple. Și că măreția se naște doar din simplitate. De aceea, îndrăznesc să împărtășesc cu voi acum, la început de an nou, un adevăr simplu pentru mine: a continua să împărțim viața în lucruri mărunte și lucruri spirituale nu este o idee prea înțeleaptă. Nimic nu este doar măreț și spiritual. Și nimic nu este doar simplu și mărunt. Tot ceea ce alegem să facem, cu Conștiență, are și măreție și simplitate, are și mundan și spiritual, are și putere și vulnerabilitate, are și grație și forță. Fiecare gând, fiecare cuvânt, fiecare gest, fiecare acțiune, fiecare intenție, fiecare vis le cuprinde pe toate. Și toate, împreună și fiecare în parte, contează în marele joc cosmic. Ne privăm pe noi înșine de sacralitate și divinitate atunci când minimalizăm importanța lucrurilor mărunte din viața noastră. Când credem că doar în workshop-uri, în ashramuri, în meditație, în ceremonii sacre există dimensiunea spirituală, ne păcălim și ne condamnăm singuri la suferință. Nu trebuie să mergem nicăieri sau să facem ceva anume, ceva special, pentru a fi spirituali. Nu trebuie nici să ne îmbrăcăm într-un anumit fel sau să vorbim într-un anumit limbaj pentru a fi spirituali. Prea rapid emitem judecăți bazate doar pe aparențe, doar pe ce face la suprafață cineva, și nu pe calitatea ființei în profunzimea ei, în multidimensionalitatea ei, în sfericitatea ei, în simplitatea ei. A pretinde că urmăm calea spiritualității fără a simți, însă, divinitatea în cele mai mici și mai simple lucruri din viața noastră nu e altceva decât o strategie ingenioasă a ego-ului de a ne face să ne simțim „speciali” și „spirituali”.

E la îndemâna noastră – Starea de Prezență

E la modă acum să fim „spirituali”. Multă lume vorbește și scrie despre conștiință dar prea puțini înțeleg și simt potențialul vindecător al stărilor de conștiință și Conștiență extinsă. Multă lume vorbește și scrie despre calea către suflet și întregire dar prea puțini dintre aceștia înțeleg și simt dimensiunea adevărată a sufletului. Multă lume vorbește despre metodele și tehnicile pe care le oferă pentru ne vindeca și transforma dar prea puțini dintre aceștia ne readuc aminte că puterea vindecătoare este la noi înșine. Și, cu atât mai puțini dintre aceștia menționează singurul lucru care, cu adevărat, contează – starea de prezență. Nimeni nu ne poate oferi adevărata stare de prezență. Nu o putem cumpăra de la nimeni. Nu o putem vinde nimănui. Ea este la îndemâna noastră, a tuturor, oricând. Numai că mulți au uitat de acest adevăr simplu - Prezența este spiritualitatea ultimă. Iar această stare de prezență este esențială în toate lucrurile mărunte pe care le facem. Nu doar în meditații și în workshop-uri. Să ne aducem aminte mai des de acest simplu adevăr – starea de prezență naște recunoștință. Iar recunoștința naște mereu bucurie.

Rostirea adevărului – ne eliberează

La ultima Călătorie pe care am avut-o la finele anului, cineva a spus „Aleg ca 2016 să fie anul în care tot ceea ce voi rosti, voi scrie, voi face să-mi dea jos măștile de care nu mai am nevoie, să distrugă ceea ce am pretins până acum că sunt. Aleg ca, ori de câte ori voi aluneca către obiceiuri vechi, să mă zgudui din temelii și să-mi readuc aminte de adevărul meu. Să-mi readuc aminte că sunt mai mult decât o ființă spirituală trezită”. Dincolo de faptul că și-a dat seama de aroganța din spatele etichetei pe care și-a pus-o singură – „ființă spirituală trezită”, mare curaj a avut să aleagă ca vorbele ei să-i dea jos măștile și să distrugă identități de care nu mai are nevoie.

Inspirându-ne acum din alegerea ei, să ne dăm voie, în noul an, să avem curajul să ne distrugem propriile fațade și butaforii după care ne-am ascuns cu toții. Și să facem acest lucru cu încredere totală că doar așa putem revela adevărurile simple care zac în spatele acestora. Să avem curajul, chiar acum la începutul anului, ca întreaga noastră realitate, de la vorbe, acțiuni, relații, să expună în lumina adevărului ceea ce este în adâncul inimilor noastre. Să lăsăm măștile jos. Chiar și masca de „ființă spirituală”. Cu cât pretindem că suntem altcineva decât suntem, cu atât chiar noi ne forțăm să purtăm acea mască în loc să ne arătăm unicitatea. A ne expune autenticitatea poate fi, uneori, chiar dureros sau poate părea a fi periculos însă doar simplul adevăr ne eliberează. Aceasta a fost revelația persoanei menționate mai sus. Adevărul simplu a eliberat-o.

Doar atât – să fim

Nu mai putem continua să împărțim lumea în mii de bucăți dintre care doar unele merită atenția noastră, pentru că sunt mai „spirituale” iar altele nu merită pentru că sunt materiale și „deloc spirituale”. Totul contează, dragii mei. Totul. Totul trebuie trăit ca fiind spiritual, pentru că așa și este. Divin și uman în același timp. A ne trăi viața cât mai conștient și a ne împărtăși cu ceilalți autenticitatea, a fi – pur și simplu A FI – fără măști pe care să le arătăm lumii, fără a pretinde că suntem altfel decât suntem, doar pentru a păstra relații bune cu ceilalți și a juca rolul de fată bună/băiat bun, iată ce putem alege acum la început de an. A ne da voie doar să fim. Atât. Să fim. Dar fără a fi în adevărul nostru cel mai simplu nu vom putea simți măreția schimbării care se petrece chiar acum în lume. Și nici nu vom putea auzi durerea mamei pământ care are nevoie de prezența noastră în cât mai multă simplitate.

Un alt nume pentru Dumnezeu - Surpriză

De asemenea, dacă vom crede că a deveni mai conștienți înseamnă că vom avea o viață foarte ușoară și plină doar de voie-bună, ne putem doar iluziona. Presimt că ceea ce vom trăi anul acesta, la nivel de conștiință și Conștiență, ne va face pe toți să ne gândim de două ori înainte de a ne mai dori „trezirea”. Prea mulți se cred „ființe trezite”, pretinzând că trezirea este despre a-și desface viața în bucățele și de a o pune în acord cu conceptele lor despre iluminare și spiritualitate, uitând că, de fapt, este invers. Este despre a ne pune, mereu și mereu, clipă de clipă, pe noi înșine în acord cu Viața. Este despre a deveni una cu viața. Este despre a curge împreună cu viața în eternitate, bucurându-ne de fiecare lucru simplu. Cam greu de acceptat și de digerat această idee – a curge împreună cu viața în eternitate -, pentru cei care pretind că sunt deja ființe trezite și iluminate, în control cu viața lor.

Dar care dintre noi n-a vrut, mai conștient sau nu, să-și controleze viața într-un fel sau altul? Toți am picat tentației de a încerca să controlăm evenimentele din viața noastră. De a încerca, și chiar de a crede că putem, a controla relațiile din viața noastră. De a încerca, uneori cu disperare și alunecând în dependențe și atașamente, să ne satisfacem cât mai repede dorințele și nevoile. De a încerca să pretindem celorlalți să ne recunoască pentru cine suntem când noi înșine nu ne ofeream nici timp nici spațiu pentru a explora în interior ceea ce suntem cu adevărat. A învăța să ne bucurăm mai mult de lucrurile simple din viața noastră și a accepta să fim mai umili poate fi o cheie importantă în procesul nostru de evoluție, de transformare, de întregire. Și, de asemenea, să avem mai mult bunăvoința de a recunoaște că nu știm, cu adevărat, mai nimic și că nu cunoaștem, cu adevărat, mai pe nimeni. Să avem mai mult curaj de a lăsa viața să ne surprindă, în fiece clipă. „Another name for God is surprise” – spunea Brother David. Dacă învățăm să-i permitem, asta va face viața cu noi, ne va surprinde mereu și mereu, dezvăluindu-ne din a ei dumnezeire. Poate că nu mereu o va face în moduri pe care noi să le apreciem sau să ni le dorim dar întotdeauna în moduri care ne vor trezi. Și aceasta este adevărata „trezire”, adevărata „spiritualitate”. Curgând în armonie cu viața, oferindu-ne cu încredere vieții, vom putea simți valurile ce se nasc din profunzimea noastră și care ne poartă, întotdeauna, către a fi cât mai autentici, mai în adevărul nostru cel mai simplu.

Schimbarea - disperați s-o trăim sau înfricoșați de ea?

L-am întrebat din nou pe prietenul nostru Mark Seelig (care ne va bucura cu a sa prezență anul acesta în noiembrie) despre ce ne spun astrele pentru luna ianuarie. Din tot ce mi-a spus, a rezonat foarte tare în mine când mi-a explicat că Marte, care a intrat în Scorpion pe 3 ianuarie, va seta, pentru următoarele două luni, cadrul propice unei activități puternice. Ceva de genul că tot ceea ce vom face ne va forța, cumva, nu doar să atingem, ca în trecut, rădăcinile adânci și încăpățânate ale unor obiceiuri ce ne împiedică evoluția, ci, de data asta, să le putem smulge.

De multe ori facem schimbări doar de suprafață care arată bine și care dau bine în lume. Dar aceste schimbări superficiale, pe termen lung, eșuează lamentabil pentru că nu scot la suprafață cele mai ascunse aspecte ale noastre. Nu aduc în lumina adevărului nostru acele aspecte ale psihicului nostru cu care ne luptăm. Ne luptăm, de fapt, cu adevărata schimbare, rezistând să renunțăm la obiceiuri conduse de acele aspecte ascunse adânc în noi.

Pe de o parte rezistăm în fața schimbării, pe de alta o forțăm, știind că în însăși rezistență rezidă energia de care avem nevoie pentru a trece obstacolele și pentru a depăși vechile obiceiuri ce ne țin energia blocată și ne limitează perspectivele. Și, ca de fiecare dată când e vorba de schimbare, și în această perioadă, ne vom simți pe deopotrivă disperați să schimbăm ceva important și înfricoșați de schimbare. Astfel, vom continua să creăm ambivalență și acea energie oscilantă despre care am mai scris de curând. Oscilație care, deși normală pe de o parte, ne va împiedica să rămânem centrați pe ceea ce avem de făcut în viața de zi cu zi, dacă nu practicăm starea de prezență și nu ne cunoaștem adevărul. Pendularea este prezentă și energia oscilantă ne va dezechilibra atâta vreme cât nu avem curajul să luăm taurul de coarne și să ne rostim propriul adevăr. Oricare ar fi acela. Doar făcând asta, rostind adevărul, vom putea simți libertatea ce vine odată cu a spune lucrurilor pe nume, așa cum sunt ele. Putem trăi cu consecințele ce vin în urma rostirii adevărului nostru. Atenție însă cum ne rostim adevărul. Este o adevărată artă în a ne armoniza vorbele, cu gesturile și cu momentul în care ne rostim. Merită să practicăm pentru a deveni buni în această artă.

Indiferent ce ai ales pentru tine să îți ofere acest an, adu-ți aminte că rezoluțiile făcute de Revelion se sting rapid și că nu anul îți oferă ceva anume ci tu însuți/însăți. Și că poți începe chiar acum prin a oferi mai multă atenție adevărurilor simple și lucrurilor mărunte. Din această practică - atenția asupra lucrurilor simple - observă însă care este atitudinea ta în fața schimbării. Strângi din dinți și forțezi, cu orice preț, schimbarea sau, mai degrabă, lași totul în voia soartei spunându-ți „nu ține de mine, destinul este cel care decide” ? Cheia pe care ți-o poți oferi în dar, acum la început de an, este aceea de a găsi un echilibru între acestea. Între a forța inutil sau a te abandona inconștient și, mai degrabă, a-ți da voie să simți când să forțezi conștient fiind că-ți poți depăși propriile limite și când să fii flexibil curgând cu viața. Vei știi, când și cum să faci, dacă vei alege să rămâi în adevărul tău.

Fie ca în acest an să-ți dai voie să te bucuri mai mult de lucrurile mărunte apreciindu-le importanța în măreția existenței, să te renaști cu încredere din fiece respirație conștientă, să creezi și să te re-creezi cu bucurie, să iubești și să te iubești dincolo de tabuurile care te-au încorsetat, să-ți recunoști nuanțele lăuntrice cu care să îndrăznești a-ți picta viața, cât mai conștient, zi de zi.

Un an binecuvântat să avem cu toții.

AmmaRa