Călăuza rubrica Judecătorul Interior: dușman sau prieten?

Publicat la 25.03.2016 Comentarii

În urmă cu mai bine de patru ani am plecat, „forțată de împrejurări”, de la un loc de muncă bine plătit, simțind că vreau să mă opresc din a fi un „robot” cu puține opțiuni, care se repetau mecanic. Deși aparent aveam o viață normală, cu serviciu, familie, copil, mă simțeam vlăguită, stoarsă de puteri de un loc de muncă ce nu-mi aducea nici o bucurie, doar o oarecare siguranță financiară. Eram de fapt Sclavul societății moderne, în care trăim, asemenea marii majorități a oamenilor. Eram „în rând” cu lumea, o lume în care părea că lucrurile merg de la sine într-un anume fel, fără ca eu să pot avea vreo contribuție. În acel moment aveam două opțiuni: să mă las dusă de valul mulțimii, în virtutea unei inerții și-a unui timp care se petrecea tot mai alert, tot mai grăbit,sau să mă opresc din goana lumii. Mai mult, simțeam că nu mai am Viață și riscând să ajung de la stres la depresie, am ales să mă opresc, să spun „STOP”, fără a mă gândi la ce va urma.

Nu am avut timp să caut alt loc de muncă, așa că m-am oprit, urmând să văd mai târziu ce voi face.

A fost momentul unei Răscruci în care, inconștient, am pornit pe drumul căutării de sine și-a Renașterii mele ca Om pe acest pământ, mai bine zis ca Femeie aparținând deopotrivă Mamei Pământ și Tatălui Cer.

Ușurarea pe care am simțit-o în primele zile, treptat, s-a transformat în Rușine vis-a-vis de poziția mea în societate: casnică. Era rușinea mea? nu, mie nu-mi era rușine de mine, era rușinea gândului la ce va spune lumea despre mine că nu lucrez. Era rușinea învățată în familie, școală, societate, referitoare la cum și ce Trebuie să facă o femeie pentru a fi acceptată „în rândul lumii”, pentru a nu fi judecată de lume. De fapt era judecata mea, proiectată în exterior lumii,vis-a-vis de ce făceam, sau mai bine zis de ce nu făceam. Era Judecătorul interior care-și făcea simțită prezența prin acest sentiment care mă excludea din așa zisa normalitate. Tocmai când credeam că am trecut pragul acestei rușini, pe nesimțite, acest regizor imbatabil care era judecătorul interior, îmi aducea în față oameni și situații în fața cărora mă eschivam în a rosti și-a recunoaște că nu lucrez. Exact în momentul eschivării, o parte din mine simțea acest joc al fricii și curajului, până la urmă, de a rosti adevărul; această parte a mea m-a ajutat până la urmă să-mi asum alegerea făcută și s-o pot rosti cu ușurință.

Acest maestru al luptei, acest judecător nemilos m-a împins către nivelul următor: Vinovăția, deoarece căutam să fac altceva decât înainte, ceva care să-mi aducă bucurie, un loc de muncă la care să merg cu drag, să nu merg doar din simțul datoriei. La acest nivel, deși puteam rosti că „nu mă simt vinovată că nu lucrez”, undeva în mine exista acea vinovăție care îmi era oglindită de cea mai fidelă oglindă: jumătatea mea masculină. În acele momente de după rostire, această instanță deloc îngăduitoare, mă scotea de fiecare dată din Acum și mă retrimitea în trecut, unde ori mă agățam de frântura de nevinovăție care o simțeam exact în momentul rostirii „ n-o să mă faci să mă simt vinovată”, ori puneam la îndoială ceea ce simțeam și mă întrebam dacă nu cumva cel de lângă mine are dreptate.

În mod sincronic, deloc întâmplător, aceste momente se petreceau odată cu adâncirea căutării de sine, cu vindecarea și integrarea trecutului, cu întregirea si renașterea mea ca ființă divină și umană în același timp. Am înțeles și am simțit cum acest judecător interior și-a consolidat poziția într-atât încât ajunsese să-mi coordoneze viața. Cu toate că avea la bază reguli, norme, tipare de conduită, de comportament, de conviețuire cu care nu mai rezonam, în tot acest timp și-a scos în lumina conștienței armele, odată imbatabile, cu care s-a întronat la regizarea vieții mele: rușinea și vinovăția. Pentru Ființa mea, pentru sufletul meu, au fost Porți prin care, odată deschise, puteam să simt lipsa de autenticitate, de individualitate a tuturor acestor șabloane sau furci caudine prin care suntem trecuți în perioada copilăriei, adolescenței, în familie, școală, societate.

Dacă pentru judecătorul interior și pentru ego a fost o luptă, pentru Ființa mea a fost Joaca de-a conștientizarea și asumarea acestui rol, menit să mă aducă în acest punct în care să conștientizez că, de acum înainte, eu sunt regizorul care îi îngăduie intrarea pe scena Vieții mele, ca unui prieten vechi; să pot să văd orice intrare pe scenă a acestui rol ca pe o imensă oportunitate de a reînvăța și recrea Jocul Vieții.

Am scris, Dana

E doar o voce atât de cunoscută,că pare-a fi desprinsă din ce sunt eu,
dar e în mine și nu iartă o cât de mică vorbă, gest sau faptă;
sunt împărțite și-adunate în bun sau rău, corect – greșit,
și-apoi le retrimite către mine din timpul lor, sau mă trimite pe mine înapoi
și uit că eu Sunt doar Acum.

Dar vine timpul când am curajul să îi spun să tacă,
cu greu se lasă-nduplecată
are de partea ei ani buni trecuți prin viață
și tot ce fost-am învățată că-i drept, corect, c-așa se face.

Curajul mi-l insuflă Inima, de fiecare dată mai puternic,
până-ntr-o clipă de-ascultare: ...
e clipa unei voci pierdute în tăcere.

E clipa când se naște Viață nouă,
cu vocea așteptând smerită să-i dau eu voie să se facă auzită.
așa de dragul Jocului ... și al Curajului.




"Ne trăim viața în mii de roluri și aspecte aparent contradictorii. Maestrul le recunoaște și le cuprinde în sine. Ele se liniștesc precum copiii în brațele mamei. Un nou mod de a crea devine posibil."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Stima de sine Stima de sine

Pentru copiii noştri suntem un fel de oglinzi. Felul în care noi reacţionăm influenţează imaginea pe care copii şi-o formează despre sine. Suntem reperele cu ajutorul cărora ei se construiesc pe ei ...

Tarotul Mitologic Tarotul Mitologic

Mai mult decât o carte și mai mult decât un set de cărți de joc, Tarotul Mitologic este un instrument de sondare a adâncurilor Conștiinței umane, este o cheie magică a marilor porți către ...

Zâmbește fricii Zâmbește fricii

Nenumărate sunt formele fricii care stăpânesc existența umană în aceste timpuri. Frica de viitor, frica de schimbare, de asumare a propriei străluciri, frica de judecățile celorlalți, frica de ...

Iubește ceea ce este Iubește ceea ce este

De-a lungul crizei de transformare Byron Katie a căzut adânc în întunericul depresiei, străbătând calea amară a disperării, pentru ca Revelația să survină brusc, într-o dimineață ...

Saltul de conştiinţă Saltul de conştiinţă

Ce te împiedică pe tine, exploratorule al conștiinței, căutătorule al Adevărului, să devii Acela care ești la cele mai elevate niveluri ale Ființei tale? Te poți simți pe Tine, cel adevărat, ...

Workshopuri relevante

Practica Prezenței Practica Prezenței
Experiența Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de cunoaștere, ...

Articole pe aceeași temă

200 200
Colivia, acvila și Cerul

E seara Călătoriei cu Mirabai Ceiba. Oamenii se adună din dimensiunea liniară a existenței lor, din viețile lor, din rolurile pe care le joacă, un spectacol al măștilor,  al rigidităților, al zâmbetului ...

Aur Aur
A crede vs a avea Încredere

Poți citi oricâte cărți despre natura profundă a propriei tale ființe și a existenței. Este doar o informație pe care o primești din exterior. Altcineva a trăit experiența. Tu doar afli despre ea. ...

Chemarea străbunilor, chemarea Inconștientului Chemarea străbunilor, chemarea Inconștientului

Vindecarea lanțurilor transgeneraționale prin schimbarea perspectivei asupra unor amprente traumatice. De la iertare la Compasiune. Cunoaștere și vindecare prin expansiunea Conștienței. Identitățile unei ...

Cum să rămâi sănătos într-o lume în care boala a devenit industrie Cum să rămâi sănătos într-o lume în care boala a devenit industrie
Perspective revoluționare ale unor personalități din lumea medicală și culturală asupra cancerulu

“Am avut cancer. Mi s-a dat diagnosticul acesta pentru prima dată acum 15 ani. Mi s-a aplicat tratamentul obişnuit şi am făcut cancerul să dea înapoi, însă doar pentru a recidiva apoi, mai ...

Față în față cu Realitatea pe care am creat-o Față în față cu Realitatea pe care am creat-o
Marea Căutare și uciderea în numele Domnului

Furia reprimată și ipocrizia strălucitoare a lumii în care trăim. Nevoia fundamentală de Conexiune. Identități și transcendență. Maturizarea psihologică și asumarea responsabilității asupra realității ...

Revoluţia Omega-3: acizii graşi hrănesc creierul emotional Revoluţia Omega-3: acizii graşi hrănesc creierul emotional
Uleiul care pune creierul în mişcare

Fiecare dintre noi are sau a avut împrejurul său un om drag care se confruntă cu cancerul sau depresia. Fiecare dintre noi putem face ceva, pentru noi înșine și pentru cei din jurul nostru, menit ...

30 de zile de Vindecare și Transformare 30 de zile de Vindecare și Transformare

Dacă simți în tine acum nevoia de a deschide mai larg porțile percepției și ale creației conștiente de realitate... Dacă simți în tine acum nevoia de a-ți re-crea viața aducând în ...

Puterea Vindecătoare a Atingerii Puterea Vindecătoare a Atingerii

Când experimentăm atingerea, o atingere plină de afecțiune, de compasiune, o atingere conștientă, corpurile noastre produc hormonul iubirii – ocitocina. Acest hormon are foarte multe efecte fiziologice, ...

Împlinesc 50 de ani. Împlinesc 50 de ani.
O Inițiere în Practica Prezenței

Sunt la fel ca tine. Am căutat mult o cale fără să știu ce caut și ne-închipuindu-mi mult timp că o voi găsi în locul cel mai neașteptat. Am scormonit în cărți, mulți metri cubi de ...

Amintește-ți, Amintește-ți,
când te vei rătăci din nou

Totul se petrece în propria ta Inimă, întreaga realitate, întreaga experiență a vieții. Este un adevăr care nu poate fi gândit, ci doar simțit, oricât de riscant pare acest lucru. ...