Publicat la 14.04.2016 Comentarii
Chemarea Maestrului Interior
În fiecare din noi trăiește Maestrul. Doarme. Așteaptă să fie trezit și mai ales trăit. Măiestria este despre două lucruri. Unul este Percepția sau Conștiența, adică profunzimea realității pe care suntem capabili să o simțim. Al doilea este Integrarea, adică măsura în care reușim să trăim în acord cu ceea ce percepem, cu Adevărul nostru cel mai cuprinzător. Ambele dimensiuni ale Măiestriei Interioare sunt fundamentale și condiționează calitatea experienței noastre de viață. Dacă Percepția noastră este limitată la dimensiunea vizibilă a existenței, Identitatea pe care ne-o asumăm este limitată la lumea formelor, îngustă, restrictivă, plină de condiționări. Este felul în care trăiesc cea mai mare parte a oamenilor. Devine un mod de viață atât de dureros la un moment dat încât anclanșează ”căutarea spirituală” sau ”căutarea de sine”.
Din adâncurile tulburi ale crizei psiho-spirituale, se naște luminozitatea spectaculoasă a Maestrului Interior.
Fiecare, mai devreme sau mai târziu ajunge să găsească mijloacele fundamentale ale explorării spirituale. Fac parte din natura noastră profundă. Nu au fost ascunse niciodată, deși au fost considerate ”oculte”. Sunt instrumentele Vieții. Odată descoperite experiența expansiunii Percepției devine accesibilă. Trăim adevăruri mai largi decât cele obișnuite, descoperim că putem fi conștienți de dimensiuni mai adânci și mai înalte ale Realității decât în experiența liniară a vieții. Asta se petrece în anumite locuri, în prezența anumitor oameni și în cercuri destinate explorării. Împreună este întotdeauna mai ușor. Dar rămâne dificultatea majoră a integrării, unde se împotmolesc majoritatea. Cum facem să trăim în această lume la înălțimea și profunzimea experiențelor noastre spirituale? Cum facem să devenim ceea ce, în adâncul nostru, simțim că suntem? Întreaga lume pare că se opune acestei transformări, chiar și oamenii pe care îi iubim cel mai mult. Aceasta este cea de-a doua provocare.
Și totuși, chemarea Maestrului Interior devine din ce în ce mai puternică. Se transformă într-o dorință sfâșietoare de anvergură, de adevăr, de libertate lăuntrică. Odată gustată splendoarea interioară a Ființei, amintirea ei nu dispare niciodată. Vom tânji după eliberare, vom tânji după ceea ce suntem cu adevărat. Mai devreme sau mai târziu, în viața aceasta sau în alta, vom avea în cele din urmă curajul să trăim pe măsura măreției și frumuseții ființei care suntem în adâncurile noastre. E o chestiune de asumare.
Aceasta este Călătoria Inimii prin care trecem toți, mai devreme sau mai târziu. Călătoria de la platitudinea percepției, la anvergura sferică a percepției Sufletului nostru, de la ego, la ființa trezită, de la omul mic, mărunt, auto-cenzurat de frică, la frumusețea existenței eliberate a Maestrului.
Călătoria Inimii sau a Conștienței
Nu ne dăm seama, dar singura căutare din viața unui om este cea a Completitudinii. Fiecare act, fiecare gest, fiecare relație pe care o construim, fiecare emoție pe care o trăim și fiecare gând pe care îl emitem face parte din această căutare a Întregirii. Cu alte cuvinte, sentimentul profund că ceva lipsește din existența noastră, ne însoțește permanent, de când suntem copii până la transformarea numită moarte. Când suntem copii căutăm Completitudinea în brațele părinților noștri, mai târziu o căutăm în cuplu, în iubire, în sexualitate, în relații, în prietenii. Și mai târziu o căutăm în cunoaștere, în filozofie, în științe, în sisteme, în poezie și arte, în rolurile noastre sociale de salvatori ai lumii, pentru ca în cele din urmă, inevitabil, să ne întoarcem la noi înșine și la ceea ce suntem în adâncul nostru. Descoperim că întreaga noastră viață, și vieți întregi am fost în căutare, în încercarea de a umple golul interior cu ceva. Ne-am făcut misiune din o mie de lucruri despre care am crezut că ne vor aduce pacea, dar pacea nu a venit și fiecare lucru sau relație cu care am încercat să umplem golul de Semnificație s-a dovedit a fi prea puțin. Aveam nevoie de noi înșine.
Călătoria Inimii, prin care trecem fiecare din noi este această căutare. Ceea ce se schimbă în cele din urmă pe parcursul acestei căutări este Conștiența. Adică adâncimea percepției realității, a experienței de viață.
Poarta lăuntrică a Percepției a fost întotdeauna aici. Acum o putem vedea, simți. Nu a existat niciodată o altă Poartă. A venit momentul.
Mijloacele expansiunii percepției au fost dintotdeauna la îndemână. Doar că nu le-am văzut. Mintea noastră a crezut întotdeauna, în naivitatea ei liniară, că poate cuprinde realitatea. Nu a fost așa niciodată. O linie nu poate cuprinde, nici imagina Sfera existenței, nici nenumăratele dimensiuni ale acesteia. Neputința percepției integrale a Realității a umplut Umanitatea aflată în identificare cu gândirea ei, de frică. Tot ceea ce este ”ascuns”, tot ceea ce nu putem percepe, ne sperie. Singurul lucru care dizolvă frica existențială este expansiunea Percepției sau a Conștienței.
Mijloacele Călătoriei de Conștiință
Un timp foarte îndelungat, fractura între dimensiunea densă, liniară și cea transcendentă a existenței a fost atât de mare, încât a fost nevoie de condiții speciale pentru ca expansiunea să poată fi trăită. A fost nevoie de locuri speciale și mai ales de oameni speciali, apți să deschidă axa verticală pentru umanitate, să deschidă punți de percepție, să facă conexiuni. Sunt sacerdoții din toate timpurile, oamenii Templului universal al umanității care s-a exprimat în toate timpurile și toate sistemele mistice. Apoi, cei care simțeau că această chemare a Întregirii este cel mai puternic lucru din viața lor, se retrăgeau în peșteri, în deșerturi, în chiliile lor pentru a-și dedica viața trăirii directe a acestor dimensiuni. Nu era posibil altfel. Era nevoie de izolare pentru distanța lăuntrică între diferitele straturi ale Ființei era imensă.
...
Intră în flux! Accesează contul tău sau creează-ți un cont pe Călătoria Inimii pentru a avea acces integral la arhivele de articole, video, audio, meditații online disponibile și pentru a rămâne conectat cu evenimentele, cărțile și programele noi.
Dacă nu ai
cont de membru îți poți crea unul aici.
Operațiunea durează mai puțin de un minut.
"Ne trăim viața în mii de roluri și aspecte aparent contradictorii. Maestrul le recunoaște și le cuprinde în sine. Ele se liniștesc precum copiii în brațele mamei. Un nou mod de a crea devine posibil."
Dezvoltare Personală Integrală Spiritualitate, experiență spirituală Psihologie Transpersonală Transformare interioară Stări de Conștiință extinsă Măiestrie interioară Practica Prezenței Respirația Inimii Respirație Holotropică Dansul Inimii Practica Puterii Feminine Atingerea Inimii Arta Respirației Conștiente Briza / Parenting Călătorii Inițiatice Astrologie arhetipală Șamanism, plante sacre Cuplu și spiritualitate Știință și spiritualitate Conștiință și cunoaștere Vindecare interioară Meditație, Zen Luppia Mundi Tehnologii ale sacrului Divinație Shaking Arta Ascultării Atente Cercul Călătoria Inimii
Iubiri perfecte, relaţii imperfecte
CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL
Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...
Amintește-ți,
când te vei rătăci din nou
Instrumentele transformării interioare: Criteriul Bucuriei
Criza de transformare psiho-spirituală.
Personală, Colectivă, Globală
Consacrarea ultimă: Conștiența
Maestrul Interior și sfârșitul suferinței
2014 : ÎNCREDERE. În Sine și în dansul Realității
2015 - Conștiență și Compasiune