”Aşează-te şi mergi!”, aşa am început povestea anului 2016. Fie că am conştientizat sau nu, ne-am aşternut cu toţi calea de foc a Phoenix-ului, undeva într-un domeniu viu şi arzător din viaţă noastră şi iată-ne acum, iniţiatic, la jumătate de drum. Am mers şi m-am aşezat, apoi am mers din nou. Dacă am fugit şi nu am vrut să şed, aştrii au urzit aşezarea, abisală şi înălţătoare deopotrivă. Acum mă regăsesc zâmbind aşezării, anticipând mişcarea dinaintea mişcării care stă să ţâşnească cu o energie jupiteriană proaspătă şi crapă zorii Lunii Noi de lună mai.

9 mai... Aştrii urzesc un mesaj al conştiinţei, ridică un colţ de văl şi trimit călăuze; Jupiter reia mersul direct în Fecioară şi are loc fenomenul de eclipsă a planetei Mercur. Este un fenomen astronomic rar care îl surprinde pe mesagerul astrologic traversând orbita Soarelui în Taur, un ciclu de retrogradare cu impact asupra valorilor şi valorizării, personale şi colective, resurse şi bani. O percepţie extinsă permite o revizuire a calităţilor, un simţ alert al valorii şi responsabilitatea gesturilor noastre. Golul interior care crează valori false, bazate pe dorinţe şi nu pe adevăratele nevoi şi aspiraţii de suflet, devine evident şi crează oportunitatea de a evalua just, ce şi cât suntem disponibili acum să primim, să oferim şi să atragem în viaţa noastră.

În astrologia esoterică Mercur guvernează Berbecul, un semn al începutului (“La început a fost Cuvântul …”) şi nu întâmplător în istoria eclipselor sale multe momente sunt asociate impulsurilor şi ideilor care au stimulat schimbarea, eliberarea, libertatea sau redefinirea lumii materiale. Acum el poate fi acţiunea concretă care urmează gândul sau mesagerul gândurilor şi rostirii noastre, felul în care o facem şi măsura în care toate acestea ne crează în săptămânile ce vor urma, realitatea imediată.

Luna Nouă care a prefigurat deja acest moment a iniţiat o nouă plecare la drum. Energia jupiteriana se înrădăcinează, creşte stabil şi hrăneşte seminţele unei noi şanse: de a regăsi o direcţie, o relaţie, un proiect, de a reveni asupra unei confuzii, rătăciri, greşeli şi de a înţelege în profuzime ceea ce nu am înţeles până acum. Din nou în mers direct, Jupiter renaşte încrederea, efervescenţa, sentimentul că suntem ghidaţi, protejaţi, că ne descurcăm, găsim idei şi soluţii şi ne susţinem motivarea. Nu ne mai epuizăm risipind resurse de energie, bani, timp şi poate nu mai expansionăm în greutate aşa de uşor. Creştem încet şi stabil puterea interioară de a ne îmbrăţişa în blândeţe şi compasiune răscolirile sufleteşti şi întunecimile abisale pe care le-am străbătut în cea mai bogată săptămână de retrogradări a anului, la jumătate de drum.

Între 28 aprilie şi 9 mai, cinci din cele opt planete care pot avea pe cer o mişcare aparent retrogradă, au păşit, o dată mai mult, pe un drum deja străbătut, o veritabilă ”zi a cârtiţei”. Nu e întâmplător atunci că am reîntâlnit emoţii şi am retrăit situaţii de viaţă pe care le consideram poate rezolvate şi asimilate. O rememorare dureroasă, regretul de a nu fi făcut altfel, o judecată necruţătoare de sine, o reacţie de comportament, de rostire, de gândire, s-au trezit poate din nou la viaţă, incredibil de vii, pătrunzătoare, surprinzând prin intensitate, capacitatea de a penetra zidurile de apărare şi prin faptul că nu au putut fi administrate la fel de simplu ca până acum.

Retrogradarea iniţiază în general o retrospectivă asupra unor neînţelegeri mai vechi, o recapitulare sau chiar o întoarcere în incoerenţă şi mecanisme repetitive de gândire. Conjuncturile în care mintea este ataşată în continuare de situaţii din trecut pe care nu le-a depăşit sau relaţii care nu s-au consumat încă, au şansa de a fi apreciate la valoarea lor corectă. Încordarea minţii poate fi o stare “normală” acum şi suprasolicitarea preschimbă uşor tensiunea mentală în prizonierat al minţii. Totuşi, dacă ştiu să ascult, energia retrogradărilor are întotdeauna ceva concret de scos la iveală, de punctat, de vindecat şi orice compulsiune activă în această perioadă îmi arată că am încă nevoie să recunosc şi să integrez ceva: o rezistenţă interioară ascunsă sau refuzată, ceva ce nu doresc să împărtăşesc, care doare, care răscoleşte trăiri, emoţii, situaţii sau pur şi simplu, faptul că am nevoie de abandon şi să accept că ”nu ştiu”. Dacă învăţ să folosesc această minunată energie şi să o concretizez înainte ca ea să se impună ca obligatorie, pot afla momente de respiro magice, de linişte şi interiorizare curioasă, pline de răbdare, blândeţe şi compasiune pentru întoarcerea ”copilului rătăcitor”.

Mercur rămâne în continuare guvernator de Nod Nord (direcţia în care mă îndrept) iar retrăirile din această perioadă îmi arată în oglindă ceea ce am valorizat în trecut şi nu mai poate fi o soluţie în prezent. Energia Taurului, ea însăşi mai aşezată, ancorată în valori simple, practice, favorizează o privire în domeniile concrete de viaţă în care simt cea mai mare nevoie de stabilitate şi aşezare. Ele pot fi exact zonele cele mai vulnerabile, expuse şi în care rezistenţele interioare mai refuză încă să valorifice ceea ce avem deja, ce am atras, ni s-a oferit sau s-a deschis pentru noi. Chiar dacă Taurul presupune şi o anumită lentoare, atâta timp cât nu este o frână, înrădăcinează şi stabilizează ceea ce ne propunem. Începând cu ziua de 9 mai valorile se ordonează diferit. Fiecare avem un mesaj valoros de împărtăşit, iar oamenii care ne stimulează şi ne solicită cel mai mult sunt exact aceia care ne scot din comoditate şi fără de care creşterea ar stagna sau ar putea deveni o deplasare stăngace între două staţii de confort.

Urzeala aştrilor este întotdeauna un mesaj al conştiinţei şi magia noastră interioară prin care ne creăm oportunităţi şi atragem rezultatele dorite îmbrăţişând gândul speriat de neputinţă. Tot ceea ce am acumulat la jumătate de drum, ce am primit şi asimilat, folosim mai departe în materializările lunii septembrie.

Am grăit la jumatate de drum!

Denise Cornea Ștefănescu