Maestrul Interior rubrica Încrederea și Practica

Fă lucrurile să se întâmple!

Publicat la 30.05.2016 Comentarii

Încrederea Și Practica

Fă lucrurile să se întâmple așa cum vrei!

 Elena Francisc- Țurcanu

Tot ceea ce merită obținut în viață vine la pachet cu o rezistență. De ce unii oameni sunt atât de buni la ceea ce fac, iar alții se tot împotmolesc chiar și la cele mai simple lucruri pe care le au de făcut? Tu însuți, te-ai întrebat vreodată dacă ești capabil să obții mai mult în ceea ce faci, ca și muncă, ca și creație, dar și în viață?

Acest „mai mult” se referă nu neapărat la partea materială – deși contează și aceasta – cât, mai degrabă, la manifestarea adevăratului nostru potențial. Acest „mai mult” se referă la A Fi cine suntem cu adevărat, dincolo de măștile pe care le folosim. Acest „mai mult” se referă la mai multă stare de Prezență, la mai multă Conștiență, la mai multă bucurie, la mai multă încredere în puterea noastră de creatori.

Gândindu-mă la această întrebare – sunt capabilă să obțin mai mult din toate acestea: prezență, creație, bucurie, abundență, Conștiență -  îmi revin în minte multe momente când chiar credeam că voi renunța să fac ceea ce făceam pentru că părea extrem de greu, aproape imposibil. Și, totuși, am continuat. Și, totuși, am reușit să-mi recapăt întotdeauna încrederea, în ciuda tuturor motivelor pe care mintea mi le aducea pentru a nu continua.

Cum poți să faci tot ceea ce faci? Nu obosești? Nu-ți pierzi încrederea? Mă întreabă, deseori, chiar și cei foarte apropiați. Prin magie și puteri supraomenești – le răspund zâmbind. Însă magia mea este Încrederea. Iar puterea supraomenească este Practica.

Mulți oameni din jurul nostru par a fi înzestrați cu daruri nemaipomenite și cu capacități supraomenești. Însă uităm de ale noastre daruri unice și de ale noastre capacități supraomenești. Le vedem mai ușor la alții. Dar de unde vin aceste capacități? Poate chiar oricine să fie un expert? Sau această categorie – experții, cei puternici, înzestrații, oamenii de succes - este rezervată doar pentru o anumită elită?

Chiar zilele trecute am primit un newsletter pe tema aceasta – Oameni Înzestrați. Era menționat în acel newsletter Wolfgang Amadeus Mozart care la vârsta de 7 ani avea o expertă ureche muzicală. Deja la acea vârstă putea înțelege muzica la un nivel de expertiză ce nu este deloc comun majorității oamenilor. Bineînțeles că a fost înzestrat cu un dar unic Mozart. Dar dacă nu a fost doar asta? De la vârsta de 4 ani, micuțul Wolfgang Amadeus Mozart, a început să practice, împreună cu tatăl său care era un muzician, vioara și alte instrumente. Până la vârsta de 7 ani avea mai multe ore de practică la activ decât majoritatea studenților care termină acum cele mai importante școli de muzică din lume. A fost născut Mozart cu abilități speciale pentru a discerne notele muzicale? Știința spune că nu. Și, cu toate astea, Mozart a fost înzestrat. A avut același dar pe care toți îl avem. Acest dar este capacitatea noastră, a fiecăruia, de a învăța, de a crește, de a ne adapta. Ne naștem toți cu această capacitate. Este foarte adevărat că contează mediul, familia, contextul, cultura, moștenirea trans generațională și transpersonală. Toate contează. Însă capacitatea noastră de a avea Încredere în noi înșine ne aparține. Încredere că darurile noastre unice numai noi înșine le putem manifesta în această lume. Această încredere este magia de care ne putem folosi. Iar practica - constantă, consecventă, disciplinată - ne dezvoltă acele puteri supraomenești.

De cele mai multe ori, suntem mult mai aproape de a atinge vârful în creația noastră personală decât ne putem da seama. Uneori chiar ne dăm seama și, totuși, preferăm să ne complacem în obiceiuri vechi care țin energia creatoare în băltire și stagnare. Percepem uriașul nostru potențial, simțim măreția visului nostru. Deși vedem vârful propriei noastre performanțe și știm că ține doar să întindem mâna și să-l atingem, totuși, nu o facem. Continuăm să ne spunem: „mai e mult până acolo” sau „nu pot”, „nu sunt în stare”, „nu e pentru mine succesul”, „eu nu merit să am bani”.

Practica. Practica. Practica. Aceasta este cheia către acele puteri supraomenești. O practică deliberată, dacă vrem să obținem rezultatele la care visăm. Practică. Practică. Practică. Dacă vrem, cu adevărat, să ne manifestăm darurile unice. Practică. Practică. Practică. Dacă vrem să atingem vârful. Practică. Practică. Practică. Dacă vrem să simțim bucuria creației conștiente din starea de A FI.

Multe persoane pe care le credem înzestrate nu sunt mai înzestrate decât mine și decât tine. Acești oameni doar au învățat cum să aibă încredere în ei înșiși și cum să practice în a-și exprima darurile. Da, este adevărat – eu chiar cred cu tărie acest lucru - că fiecare dintre noi avem darurile noastre unice. Dar fără a le pune în practică aceste daruri ele rămân undeva ascunse și, în felul acesta, continuăm să fim veșnic nemulțumiți și în căutarea lui: „cine sunt eu?”. Sigur că mintea va spune acum: Da, dar dacă nu știu cine sunt, atunci ce daruri să manifest? Și iată cum ne păcălim și ne prindem singuri într-o permanentă căutare. Dacă învățăm să ne ascultăm știm, cu adevărat știm, care ne sunt darurile. Dacă învățăm să ne ascultăm, simțim ce putem împărtăși cu lumea. Însă, continuând să ne spunem: eu nu pot, eu nu merit, eu nu am succes, nu facem altceva decât să hrănim un motiv foarte plauzibil - pentru mintea care l-a și creat - de a nu crede în magie și în puterile noastre de creatori conștiență. Adică, continuând să ne intoxicăm cu aceste vorbe ucigașe: nu pot, nu merit, nu sunt suficient de bun/ă nu facem altceva decât să ne bălăcim în ape stătute care împiedică manifestarea darurilor noastre unice. Alții sunt înzestrați, nu eu! Alții au daruri frumoase, nu eu! Alții, au succes, nu eu! Alții au abundență, nu eu! Da, așa și este, dacă asta continui să crezi. Alții, nu tu! Adu-ți însă aminte că oamenii înzestrați au învățat cât de importante sunt

Încrederea și Practica

Când, în urmă cu câțiva ani, prietenul nostru drag Amaresh, venit în România pentru un Concert cu al său flaut fermecat, a fost întrebat de cineva din sală: cum pot să ajung să cânt ca și tine?, a răspuns simplu: Practică!

Adolescentă fiind, am practicat atletismul. Cel mai mult îmi plăceau cursele lungi și proba de 40om garduri. Dar la început ele cădeau rapid, și eu grămadă peste ele. Antrenament. Antrenament. Antrenament. Urla antrenorul la mine. Adică, practică.

Sunt convinsă că poți găsi o mie de exemple precum acestea. Un altul care-mi vine acum în minte este încercarea mea, în repetate rânduri, de a învăța să cânt la chitară. Imediat ce apăreau bătăturile pe degetele mele, mă opream: E prea greu. Mă dor degetele. Nu voi mai putea face Atingerea vindecătoare sau terapia cranio-sacrală cu aceste bătături. Și, în plus, e clar că eu nu voi fi niciodată în stare să învăț scala muzicală și toate aceste note. Cât despre ureche muzicală – nada la mine!

Dacă ne-am aduce aminte mai des că în viață nu au succes numai cei care sunt inteligenți, care au tot felul de diplome sau cei au care au trăit experiențe grozave sau care au daruri nemaipomenite și talente unice, ci, de cele mai multe ori, au succes cei care perseverează. Cei care aleg să aibă încredere în practică.

Practică. Practică. Practică. Bla-bla-bla. Vor spune unii. Și chiar așa și este, un bla-bla-bla, dacă alegem să credem într-o societate instant. Totul trebuie obținut acum. I want it all and I want it now! Că dacă nu obțin rezultatele dorite, imediat – acum!, îmi îndrept atenția către altceva. Sau, altcineva. Pentru că e la fel și în relații. Și nu doar în relațiile de cuplu ci și în prietenii sau chiar în relațiile „maestru-discipol”. Nu reușesc să cânt la chitară așa cum am visat, renunț. Nu am în relația de cuplu ceea ce am visat, renunț. Nu îmi oferă acest Maestru ceea ce am visat, renunț. E mult mai simplu așa, decât să am încredere să perseverez, să practic.

Îndrăznesc să-ți readuc aminte că știi deja ce „trebuie” să faci, pentru a putea persevera, pentru a putea practica. Și, mai ales, pentru a putea să ajungi la a-ți manifesta potențialul maxim, la a-ți exprima darurile unice. La a-ți atinge acel vârf unic ție pe care doar tu îl poți atinge. Nu numai că știi ce „trebuie” să faci dar chiar ai la îndemână toate mijloacele, uneltele, instrumentele, trucurile de care ai nevoie. Eu doar îți readuc aminte de ele acum.

Fii Maestrul minții tale

Dacă citești aceste rânduri, știi deja că ești ceea ce gândești. Știi deja că ceea ce gândești, devii! Și dacă ești încă prins în a crede că „unii oameni sunt născuți pentru a avea succes însă eu nu merit” îți vei crea o limitare în ceea ce crezi că este posibil. Antrenează-ți mintea. Adică, practică disciplina minții. Cu ajutorul practicii, poți ajunge să gândești doar ce și cum vrei să gândești. De cele mai multe ori, ne lăsăm gândiți de minte. Nu suntem conștienți cum alunecăm în tot felul de gânduri pe care chiar le transformăm în tot felul de scenarii nefondate în realitate. Așadar, re-amintește-ți mereu că nu mintea este cea care te gândește pe tine. Pare însă greu de făcut și, totuși, nu este imposibil. Suntem ceea ce gândim. Ești ceea ce gândești! Ce îți spui despre succes? Ce îți spui despre abundență în general? Dar despre bani, ce credințe continui să hrănești? Dacă alegi, în mod deliberat, să practici disciplina minții – mai ales când aceasta începe să-ți argumenteze, să te critice, să-ți spună că nu poți și nu meriți – poți ajunge să simți că această atitudine - de a gândi când și doar ce vrei - te conduce la redobândirea încrederii în puterea ta de creator. Începe această practică a disciplinei minții prin a gândi, chiar din momentul când citești aceste rânduri, că-ți poți depăși propriile limite.

Fac ceea ce spun că vreau să fac.

Fac ceea ce spun că vreau să fac.

Fac ceea ce spun că vreau să fac.

Da! Fă întotdeauna ceea ce spui că vrei/alegi să faci!

Iată o mantra foarte simplă, sau o rugăciune – numește-o cum vrei - care te poate ajuta! Fac ceea ce spun că vreau să fac.

Setează-ți, cu claritate, direcția.

Practică având claritate asupra direcțieiOricare ar fi proiectul, creația (chiar și o relație de cuplu este o creație), setează-ți scopul și creează-ți pași mărunți și foarte bazați pe realitatea pe care o trăiești acum pentru a ajunge la acel „scop”. Practică în fiecare zi puțin mai mult din ceea ce simți că te conduce mai aproape de unde vrei să ajungi. Și practică în fiecare zi puțin mai puțin din ceea ce simți că te împiedică să obții acel „scop”. E foarte important să știi ce vrei să obții cu orice fel de practică alegi. Întreabă-te: ce vreau, de fapt, să obțin cu această practică? Pentru mine,  de exemplu, întruparea și trăirea, manifestarea deplină a Puterii Feminine este „scopul”. Și am simțit că am nevoie de o Practică zilnică – și nu doar de un curs de un week-end - pentru că nu m-am născut ci devin, în fiecare zi, femeie. Am nevoie de o practică zilnică pentru a putea onora acest parcurs permanent. Și astfel am și creat Comunitatea Practica Puterii Feminine.

Recunoștința, la fel, pentru mine este o practică. Nu mai aștept de mult să fiu recunoscătoare doar când obțin ceva anume sau când sunt într-un anumit fel. Ci practic, zilnic, recunoștința pentru ceea ce sunt acum, așa cum sunt, și pentru ceea ce am acum, atât cât am. Și această practică a recunoștinței, zi de zi, și de nenumărate ori de-a lungul zilei, naște în mine Bucuria.  Bucuria momentului prezent care-mi reamintește de minunata experiență de a fi uman și divin în același timp. Bucuria stării de prezență care-mi reamintește că viața este o extraordinară aventură ce merită trăită deplin. Bucuria este, deci, „scopul” acestei practici.

Așadar, întrebă-te și tu: Care este „scopul”? Ce vreau să obțin? Care este destinația? Și ține cont că nu toate practicile sunt neapărat la fel. Uneori, a trage mai tare, a munci mai mult, a ține cu dinții de o relație, nu-ți aduce rezultate mai bune. Atunci când nu obținem rezultatele pe care le dorim nu este pentru că ne lipsește talentul interior ci pentru că nu practicăm într-un mod acordat cu direcția către care pretindem că vrem să ne îndreptăm. Iau ca și exemple, din nou, cele două din practicile mele: Practica Puterii Feminine și Practica Recunoștinței. Dacă destinația mea este întruparea feminității dar continuu să hrănesc, mai degrabă, atributele pur masculine, și dacă destinația mea este starea de bucurie dar continuu să mă focusez pe ceea ce nu am și nu sunt încă, atunci, practica mea ar fi falsă pentru că nu aș fi în acord cu ceea ce pretind că vreau.

A continua să acționez, mereu și mereu, din logică, rațiune, nu mă va conduce la șlefuirea intuiției feminine. Și, la fel, a mă focusa pe ce nu am și ce nu sunt mă va conduce, în mod inevitabil, către suferință nicidecum către bucurie.

Turnarea atenției în direcția a ceea ce, mai degrabă, nu merge în viața noastră este și aceasta o practică. O practică în care am investit toți multă energie. Dacă însă aleg să trăiesc mai multă bucurie atunci ține doar de mine să practic o altă atitudine în fața vieții. Eu am ales Practica Recunoștinței și a ascultării lăuntrice cu ajutorul respirației atente pentru că doar această practică mă aduce rapid în starea de prezență. Am ales Practica Puterii Feminine pentru că doar asta mă ajută să-mi readuc aminte că a deveni femeie este un proces continuu.

Câtă claritate ai asupra destinației sau țintei tale?

Care este scopul practicii tale? Ce vrei să obții? Dacă nu ai această claritate, pentru a putea ajunge la acel vârf suprem al performanței, nu te vei putea împinge pe tine însuți dincolo de limitele pe care ți le-ai pus. Pentru că n-ai știi încotro să te îndrepți. Te poți întotdeauna conduce dincolo de ceea ce crezi că este posibil. Dacă nu faci asta, dacă nu-ți depășești mereu limitele, atunci nu practici de fapt. Doar te păcălești. Nu este practică ceea ce faci, dacă rămâi veșnic în zona de confort și în vechile obiceiuri. E mai degrabă o activitate precum a unui hamster care se tot învârte pe roata lui din cușca unde se află închis. Dacă vrei să te eliberezi, dacă vrei performanță – în orice domeniu ai fi, cu orice talent ai avea – atunci e important să-ți dedici, cu consecvență și încredere, timp și spațiu, în a-ți exprima acel talent. Dacă vrei să excelezi în a-ți manifesta acel dar unic, ai nevoie de practică. Dacă vrei să contribui, cu al tău dar, la schimbarea lumii, ai nevoie de magie= încrederea în tine. Și de puteri supraomenești = practică. E nevoie de un efort, întotdeauna, pentru a putea depăși rezistența care vine la pachet cu dorința de schimbare, de transformare, de transcendere a vechii perspective. Tot ce merită să fie obținut în viața asta vine la pachet și cu o încăpățânată rezistență. O rezistență care se opune să obținem chiar ceea ce ne dorim cel mai mult. Persistă, practică, până când obții ceea ce pretinzi că vrei să obții.

Îmbunătățește-ți ritmul cu care practici și împrospătează-ți entuziasmul, elanul creator

Și poți face asta dându-ți voie să visezi la cum va fi când vei obține ceea ce vrei să obții. Când vei avea ceea ce vrei să ai. Elanul creator ți-l poți împrospătă reconectându-te la consacrarea pentru care faci ceea ce faci. Și nu te păcăli tot întrebându-te: „cine sunt eu? Care este misiunea mea pe această lume?” și căutând în exteriorul tău răspunsurile. Nu le vei găsi. Întoarce-te la tine. Oprește-te puțin din nebunia minții pierdută în disperata încercare de a înțelege, de a-și explica și doar abandonează-te simțirii ascultându-te și acceptându-te cu orice este acolo în tine. Chiar atunci când vrei să renunți, uneori e mai înțelept să accelerezi, să continui, să mărești ritmul și amplitudinea creației. Încrederea că poți face asta înseamnă magie. Iar această „magie” este poarta care se deschide către trăirea potențialului tău maxim.

În orice practică, în orice proces al perseverenței și al creației, e nevoie, din când în când, de momente de retragere, de odihnă, de reîncărcare a bateriilor. De ascultare lăuntrică. De solitudine. De integrare.

Fără aceste momente, orice practică, de orice fel și în orice domeniu, poate conduce la o ardere rapidă a entuziasmului creator inițial. A face și iar a face și tot a face fără momente de „a fi” nu mai este o creație conștientă. E doar facere mecanică ce duce la consum rapid. Adevărata creație conștientă se naște din Practica Stării de Prezență. Din A Fi. Fac din ceea ce sunt. Dacă uit să fiu însă total în ceea ce fac, atunci nu mai este o practică conștientă care să-mi aducă bucuria momentului prezent.

Dă la o parte tot ce te poate distrage de la a rămâne cu atenția pe „scopul” tău principal, pe visul tău măreț. Rămâi centrat. Acolo unde este atenția ta acolo este energia ta.

Eu, uneori, nu persist în practicile mele pentru că mă las distrasă de prea multe lucruri în același timp. Da, este adevărat, putem face orice ne propunem însă nu putem face tot ce ne propunem. În nici un caz nu putem face totul în același timp! Când fugim în toate direcțiile câte puțin ne comportăm precum niște veverițe agitate.

Cu cât rămânem mai atenți și mai focusați, cu atât vom avea mai puține lucruri care să ne absoarbă energia. Și cu atât vom putea păstra această energie creatoare pe ceea ce ne dorim cu adevărat. Uneori e greu de distins între ce este prioritate și ce este urgență. Urgențele întotdeauna ne distrag de la adevăratele priorități. Putem renunța la aceste permanente „urgențe” care ne distrag atenția, dacă ne păstrăm claritatea asupra a ceea ce dorim să obținem. Dacă rămâne vie încrederea în visul măreț. Chiar nu trebuie să facem tot ce vine către noi. Multor urgențe ne este însă greu să le spunem „nu”.

Dacă vrei să practici în fiecare zi puțin mai mult din ceea ce te aduce mai aproape de visul tău măreț și puțin mai puțin din ceea ce te împiedică să-l manifești, atunci e important să faci distincție între „urgență” și prioritate. Și să-ți dai voie să simți că urgențele se pun întotdeauna de-a curmezișul în calea practicii.

Pentru a putea să spun NU unei aparente urgențe trebuie să îmi aduc mereu aminte că m-am angajat să spun DA unei cauze mai mari.

Schimbă-ți imaginea de sine

Dacă până acum te-ai considerat o persoană care nu poate, nu merită, nu are niciodată succes, a venit momentul să îndrăznești să schimbi această atitudine și această credință. Chiar dacă mintea vine și argumentează că până acum nu ai avut succes, că în repetate rânduri nu ai putut, etc asta nu înseamnă că trebuie să continui să generalizezi. Ce a fost, a fost. Întotdeauna te poți renaște, renunțând la vechi credințe. Gustă magia încrederii în puterile tale chiar acum! Observă însă dialogurile lăuntrice. Nu pretinde că nu există. Ascultă boicotul vocilor interioare. Însă fă-o fără să te mai lași identificat cu ceea ce spun acestea. Când auzi vocea care spune „nu pot” doar zâmbește și rostește-ți „de data asta pot”. Asta îmi spuneam eu când eram adolescentă și părea că voi pica lată pe stadion când alergam în competiții de atletism. Ba da, de data asta pot să termin. Și chiar cu câteva secunde mai repede. Pot. Acest „pot” pentru mine înseamnă viață. Ori de câte ori mă aud spunându-mi „nu pot” mă scutur imediat aducându-mi aminte că înseamnă moarte.

Imaginea de sine este precum un mușchi ce trebuie antrenat. A practica acest „pot” te reconectează cu magia încrederii în tine. Cât și cum vei obține din acel „scop” habar nu ai încă. Poți întotdeauna obține de 400 de ori mai multe decât îți poate da voie acum mintea ta să-ți imaginezi. Magia în asta constă, în a avea încredere în puterea ta de a practica, cu consecvență și cu o disciplină a minții, orice alegi să practici. Încredere în practica ce te poate aduce, în fiece zi, puțin mai aproape de Visul tău cel măreț. Încredere în această practică ce-ți poate transforma acel ceva ideal în ceva real.

Nu doar setarea minții sau practica sunt cele ce ne afectează performanța. Mediul în care trăim ne influențează de asemenea. Și, mai ales, relațiile în care suntem.

De aceea, dacă ne dorim „succes”, performanță, abundență, e important să ne înconjurăm cu oameni care ne provoacă, care ne ajută să creștem și să ne manifestăm darurile. Ce fel de oameni ai în jurul tău? Ești înconjurat cu oameni care te stimulează să crești, să te dezvolți, să te manifești din adevărul tău? Ai în jurul tău oameni care cred în tine și în darurile tale? Dacă nu, poate că e momentul să găsești astfel de oameni. Dacă da, fii recunoscător că-i ai și dă-ți voie să crești împreună cu ei.

Toți iubim la nebunie poveștile cu eroi și eroine care cresc într-o zi cât alții într-un an, care au succes peste noapte. Adevărul însă este că performanța nu vine hodoronc tronc, brusc și dintr-o dată, peste noi. Fără practică, a ajunge în vârful performanței tale – în orice domeniu – este aproape imposibil. Fără practică nu ne putem manifesta visurile cele mai îndrăznețe transformându-le în realitate. Vestea bună însă este că oricine poate obține statutul de „expert”, de creator conștient, dacă înțelege acest proces și dacă este dispus să treacă de la alegere la acțiune conștientă. Între intenția și alegerea de a-mi manifesta darurile unice și trecerea la acțiunea propriu zisă în a le exprima în lume, există un spațiu. Un spațiu în care, de cele mai multe ori, ne împotmolim. E un spațiu al practicii.

Fie să-ți dai voie, cu ajutorul unei practici, să cultivi încrederea în tine însuți/însăți și, de asemenea, încrederea că poți depăși orice rezistență care încă te mai împiedică să te manifești pe deplin.

AmmaRa




"Numai un Maestru poate recunoaște un alt Maestru. Dacă nu Te trăiești, nu Mă poți vedea, căci suntem una. Pe cine cauți de fapt, căutând un Maestru? Privește înăuntru, cu Încredere."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

ELIBERAREA DIN FRICĂ ELIBERAREA DIN FRICĂ

  Cine a cercetat mai adânc profunzimile sufletului ştie că nu ura ci frica este opusul iubirii. Frica, ca închidere în sine, ca zid ridicat în jurul unui eu mic, limitat, neputincios, ...

Cântările Vieţii Cântările Vieţii

Krishna Das povesteşte precum cântă. Cu graţie, cu subţirime. Istoriile adevărate ale vieţii sale dansează precum spuma valurilor în bătaia vântului, desenând fascinaţia anilor ...

Spirala vieții Spirala vieții

Psihologia şi psihoterapia secolului XXI nu mai pot ignora ideea reîncarnării şi a vieţilor anterioare, care şi-a făcut loc în ultimii 50 de ani în modelul extins pe care îl avem ...

Dragoste şi trezire Dragoste şi trezire

Transformarea profundă de conştiinţă prin care trece omenirea ajunge la punctul său cel mai dureros. Crize de toate felurile izbucnesc la nivel planetar, dar toate sunt expresia crizei interioare de transformare ...

Fără Granițe Fără Granițe

Este una dintre cele mai strălucite cărți apărute vreodată sub semnul Maestrului Interior. Ken Wilber este cel mai important gânditor și teoretician al conștiinței american, dar rădăcinile cunoașterii ...

Workshopuri relevante

Practica Prezenței Practica Prezenței
Experiența Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de cunoaștere, ...

Articole pe aceeași temă

Singuri în Paradis Singuri în Paradis

Nu o să uit niciodată gustul, mirosul otrăvitor al bolii. Puteam simți suferința tuturor femeilor care, vreodată, se îmbolnăviseră de cancer de uter, de ovare, de sân, și puteam vedea cu claritate ...

Puterea Vindecătoare a Atingerii Puterea Vindecătoare a Atingerii

Când experimentăm atingerea, o atingere plină de afecțiune, de compasiune, o atingere conștientă, corpurile noastre produc hormonul iubirii – ocitocina. Acest hormon are foarte multe efecte fiziologice, ...

ARC 2017: Ochi de gheață (I) ARC 2017: Ochi de gheață (I)
Comunicare. Armonie. Alegeri. Vindecare. Un Nou Început.

Mă privește direct în ochi, cu sufletu-i deschis în fața mea. Privirea sa e generoasă, blândă, curioasă. Am de ales: îl privesc la fel, cu inima deschisă, lăsând să vadă toate ...

Experiența shamanică și transformarea interioară Experiența shamanică și transformarea interioară

Shamanul este sacerdotul primordial, cel care deschide porțile percepției pentru umanul aflat în prizonieratul formei. Nu a dispărut niciodată. Doar și-a schimbat numele și expresia culturală în ...

Față în față cu Realitatea pe care am creat-o Față în față cu Realitatea pe care am creat-o
Marea Căutare și uciderea în numele Domnului

Furia reprimată și ipocrizia strălucitoare a lumii în care trăim. Nevoia fundamentală de Conexiune. Identități și transcendență. Maturizarea psihologică și asumarea responsabilității asupra realității ...

De vrei să schimbi, Visează! De vrei să schimbi, Visează!
(Elio D’Anna - TEHNOLOGIA VISĂTORULUI)

Singura cale prin care poți schimba realitatea în care trăiești este de a Visa o lume nouă, de a proiecta o Viziune nouă. (...) A Visa este arta supremă a Zeilor. (...) A Visa este acea ...

Cauze și consecințe spirituale ale consumului de alcool Cauze și consecințe spirituale ale consumului de alcool
(SETEA DE ÎNTREGIRE - Christina Grof)

Indo-americanii utilizau expresia „apa de foc” pentru a numi alcoolul. Cuvântul „alcool” provine din limba arabă: „al-kuhl” și înseamnă „spirit care consumă ...

Despre identitate și Înviere Despre identitate și Înviere

Orice identitate este o poveste pe care am construit-o despre noi înșine. Cine sunt eu? Este o întrebare care se naște atunci când începem să intuim că povestea despre noi înșine ...

Miza cea mare Miza cea mare
Pacea cu mine însămi

Nu există un preț al păcii, pentru că singura pace posibilă este aceea cu Sine, și tot așa, nu există un preț al iubirii, pentru că singura Iubire posibilă este aceea cu Sine. De aceea, mă desemnez emisar ...

Rănile noastre – repere vechi Rănile noastre – repere vechi

Ne-ndrăgostim, spunem că iubim... Sperăm, visăm, facem proiecții, planuri. Și, dintr-o dată, totul se năruie. Măștile cad și vedem în culise. Vedem în culisele sufletului nostru, când ...