Perspective rubrica E timpul să aleg Prezența

Publicat la 03.08.2017 Comentarii

Simt să împărtășesc din experiențele prin care am trecut recent, de când m-am întors de la workshopul Arta Respirației Conștiente și am pășit din nou în „labirint”, în „vale”.

Revenit acasă, în universul meu cotidian, pe lângă faptul că stările tipice sindromului de burn-out (epuizare psihică) – ce mă tot încercau de vreo lună, cât și anxietatea nefondată – pe care o experimentam de vreme îndelungată, s-au evaporat ca prin minune, am început să simt ceva deosebit... Am început să mă simt mai intens pe mine însumi, cât și pe oamenii din jur. Asta a scos brusc la iveală autenticitatea din mine în relațiile cu ceilalți oameni. Simțeam că măștile pe care mi le puneam inconștient în relațiile cu ceilalți se lipeau acum de mine mult mai greu, de parcă fața mea le-ar respinge, de parcă fiecare moment în care nu sunt autentic îmi provoacă dezamăgire și fiecare moment în care autenticitatea mea se manifestă îmi umple inima de bucurie.

Însă schimbarea cu adevărat interesantă a survenit în felul în care am început să privesc lumea. După experiențele de la Luncani, în zilele ce au urmat, am început să am o perspectivă mult mai curată, mai plină de speranță asupra lumii. Ca și cum aș fi un copil care trebuie să construiască un castel din Lego și are toate piesele la dispoziție în fața lui pentru a face asta, fără fire din trecut care-l trag înapoi și-l împiedică a construi castelul; pur și simplu are piesele acolo, o poate lua de la zero, iar posibilitățile sunt nelimitate.

Aveam momente când mergeam pe stradă și închideam ochii pentru a asculta toate sunetele din jur și parcă tot ce auzeam (voci, claxoane, mașini trecând, metroul venind, pași, sunete mici ș.a) formau o simfonie perfectă. Simțeam cum ceva din mine se deschide și captează toată frumusețea vieții. Mă trezeam uitându-mă în jur și minunându-mă cât de frumoasă este viața. Mi se parea atât de frumoasă... parcă prea mult de absorbit pentru mine. Rămas fără glas în fața acestei frumuseți, simțeam căldura ce-mi cuprinde corpul în timp ce admiram cu gura căscată cât de perfect e totul. În momentele acelea mi-am dat seama că tot ce îmi stătuse în cale până atunci, obturând privirea mea asupra lumii minunate care mă înconjoară în fiecare milisecundă, era propria-mi minte, care punea etichete și avea așteptări. Înțeleg asta acum.

Zilele au trecut și momentele despre care vorbesc s-au prelungit până când am început să fiu din nou în minte (la serviciu, de exemplu). Simțeam cum, fiind în minte în mod prelungit, fără a mă conecta la mine însumi, mă îndepărtez de momentele acelea dragi, profunde. Și asta îmi producea confuzie și tristețe. Însă am înțeles și că în spatele acestor stări tot mintea stă.

De când m-am întors de la Luncani am observat și următorul lucru foarte interesant: stările pe care le experimentez atunci când sunt adâncit în minte au devenit din ce în ce mai insuportabile, în timp ce stările pe care le experimentez atunci când sunt în Starea de Prezență au devenit din ce în ce mai pline de beatitudine, ca și atunci când aș avea un aparat atașat de corp care mă ajută să stau drept (sprijinul fiind în cazul de față Prezența) și de fiecare dată când mă desprind de acel aparat, corpul începe să mi se îndoaie și apar dureri cumplite. Foarte interesant... înainte nu era așa greu de suportat să fiu complet absorbit în minte... acum este. E ca și cum Universul începe să mă forțeze să rămân în Starea de Prezență, cu riscul de a simți durere atunci când nu sunt prezent în viața mea. Ca și cum mi-ar oferi un imbold, o motivație în plus să fiu prezent, mă pune într-o situație în care să nu am de ales, în care alternativa la Prezență e durerea.

Simt cum se naște în mine „conflictul” între Prezență și minte. Îl simt acut, chiar în momentul acesta. Dacă sunt în minte încep să apară stări de tristete, anxietate, lipsă de speranță, confuzie. Când sunt în Prezență regăsesc acele momente perfecte de liniște și beatitudine, în care îmi conștientizez propria natură de divină și astfel îmi asum rolul de Creator al propriei realități. Mă simt ca un copil pe un teren de joacă, un copil care are la îndemână toate uneltele pentru a crea o experiență cu adevărat deosebită. Discrepanța asta între stările pe care le experimentez mă sperie, dar în același timp îmi dă speranță. Poate părea un mic șantaj, dar mă văd obligat să fiu Prezent, alternativa fiind suferința.

Pentru mine timpul de a acționa este Acum. Perioada și conflictul intern prin care trec sunt semne clare că tiparele vechi bazate pe sisteme de gândire din trecut trebuie să dispară din mine. E timpul să fac saltul într-o paradigmă superioară.

E timpul să aleg Prezența. E timpul să ies din Întuneric și să pășesc în Lumină.

Am vorbit!

 

   Alexandru




"Inima unui om cuprinde tot ceea ce există, doar că am uitat cum să percepem acest lucru. Călătoria Inimii este procesul interior de reamintire a acestui adevăr și trăirea lui"

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Psihologia viitorului Psihologia viitorului

Psihologia viitorului reprezintă chintesenţa operei lui Stanislav Grof şi un punct de referinţă în psihologia secolului XX. Este o carte care sparge barierele şi spulberă viziunea mecanicistă asupra ...

CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL

Trecând peste teama de a fi ridiculizat de colegii de breaslă, peste teama inerentă oricărui cercetător care îndărzneşte să iasă din tiparele rigide ale paradigmei materialiste, cu o superbă ...

Iubiri perfecte, relaţii imperfecte Iubiri perfecte, relaţii imperfecte

Totul în viaţa noastră este relaţie, iar calitatea relaţiilor pe care le avem dă în cele din urmă culoarea întregii noastre vieţi. Măsura în care relaţiile noastre sunt pline de ...

Bebeluși Deștepți Bebeluși Deștepți

Felul cum sunt trataţi copiii în primii lor ani de existenţă are o influenţă decisivă şi de durată. Fiecare transformare personală prin Conștiență schimbă Conștiența întregii lumi. ...

Mandala Ființei Mandala Ființei

Doctorul Richard Moss este un om care a trăit Revelaţia. Este un om care a experimentat starea de conştiinţă supremă a fiinţei omeneşti în care aceasta trăieşte deplin. Este acea stare de conştiinţă ...

Articole pe aceeași temă

Magicianul în mijlocul Realității sale Magicianul în mijlocul Realității sale

Umanitatea căzută în iluzie a căutat mereu o scurtătură pentru a ieși din propria nefericire. Simțindu-se separată de realitate a visat la puterile magice, la bagheta fermecată, la o formulă secretă, ...

Aleg Viața! Tu? Aleg Viața! Tu?

Iată-ne ajunși deja la mijlocul lunii septembrie! Și dacă ne luăm doar după aceste prime două săptămâni, noi, HEFT, simțim că este cea mai puternică lună din acest an. Energia cu care se defășoară ...

Iubirea există! Iubirea există!
Doar frica ne desparte

Există nenumărate momente în trecutul nostru în care ne-am simțit răniți, abandonați, nevăzuți, ignorați, nedreptățiți, agresați, tocmai de aceia de la care așteptam totul. Poate părinții ...

ARC 2017: Zâmbind cu ochii (II) ARC 2017: Zâmbind cu ochii (II)
Comunicare. Armonie. Alegeri. Vindecare. Un Nou Început.

Acum a venit timpul să fac pace. Pace cu aspectul masculin din mine pe care l-am cultivat atât de mult în astă viață și sub a cărui dominație am fost. Și să pășesc cu Încredere pe un ...

Cum să rămâi sănătos într-o lume în care boala a devenit industrie Cum să rămâi sănătos într-o lume în care boala a devenit industrie
Perspective revoluționare ale unor personalități din lumea medicală și culturală asupra cancerulu

“Am avut cancer. Mi s-a dat diagnosticul acesta pentru prima dată acum 15 ani. Mi s-a aplicat tratamentul obişnuit şi am făcut cancerul să dea înapoi, însă doar pentru a recidiva apoi, mai ...

Conștiență la sfârșit de an Conștiență la sfârșit de an

Accelerarea timpului, catastrofe, deconstrucții, reconstrucții, războaie, bombe, incendii, accidente. Cum putem integra toate acestea în viața noastră de zi cu zi rămânând centrați, calmi ...

Ceea ce nimeni nu-ți spune Ceea ce nimeni nu-ți spune
Încercările secrete ale femeilor care devin mame, dezvăluite

Devenind mame, femeile înfruntă stări psihice și emoționale complexe și necunoscute, tensionate și care par să răstoarne întreaga ordine cunoscută a lucrurilor. În acest timp ele se simt ...

Praguri către Noi Începuturi Praguri către Noi Începuturi
Freamătul schimbării există, în permanență, dincolo de suprafața vieții.

Practica mea în Arta Ascultării Atente își continuă cursul, atât în relația cu mine însămi, în relațiile cu ceilalți dar, mai ales, în toată Creația în care ...

Echilibrul Interior Echilibrul Interior
susține sistemul imunitar

Cu cât uităm să ne ascultăm corpurile și să recunoaștem că avem acces la resurse nebănuite - dacă am îndrăzi să gândim și să acționăm altfel decât în vechile structuri ...

În spatele Măștii În spatele Măștii
Mai sigur, dar mai singuri

Cum ajungem să purtăm măști impenetrabile în spatele cărora să ascundem nemulțumirea, frustrarea, furia, rușinea, vinovăția și tristețea, chiar și față de oamenii cărora le spunem – sau ...