ARC 2017: Sfera de foc (III)

Călăuza ARC 2017: Sfera de foc (III)

Respirație Holotropică

Publicat la 09.08.2017 Comentarii

Aurora Monica Oprișe

ARTA RESPIRAȚIEI CONȘTIENTE - Luncani 2017

(Partea a treia)

Sfera de foc

Prima mea experiență cu Respirația Holotropică a avut loc la începutul acestui an, în urbea dragă sufletului meu, Sibiu, sub îndrumarea lui Bogdan și a Claudiei. Despre acea experiență am împărtășit mai demult, în articolul „Năframa albă și lacrimile care spală”. Aleg acum să împărtășesc cu voi o experiență inedită pe care am trăit-o în cadrul ședinței de Respirație Holotropică la care am participat recent la Luncani, la workshopul Arta Respirației Conștiente, cu Agnis și Denise.

Ședința a durat vreo două ore. Avusesem deja câteva revelații, dar de relativ mică importanță, nimic care să mă zguduie din temelii. La un moment dat chiar am simțit dezamăgire și am început să gândesc: „Cum, după atât de bogate și intense experiențe la ARC din aceste zile, împreună cu acești oameni minunați, în cadrul feeric al Platoului Luncanilor, acum... la Respirație Holotropică doar atât? Visam la ceva major, care să-mi marcheze existența și care să fie un punct major de trăire pentru mine. Și doar atât?... Doar atât, aici, pe Colina Lunii?... Doar atât în astă seară?” Nu, n-a fost doar atât. Fuseseră zilele dinainte. Și avea să fie o seară magică, acolo sus, pe Colina Lunii.

Simțeam că devin prea conștientă de dimensiunea liniară a realității, așa că mi-am propus să nu renunț. Să nu renunț la ceea ce visez și îmi doresc. MI-AM PROPUS! Ha! Oare cine și-a propus? Eu sau mintea mea? Ia, ghiciți! Degeaba mi-am propus. Eram deja prinsă în mrejele minții. Fiind pe punctul de a renunța să respir accelerat, renunțând dezamăgită la ceea ce mi-am propus, a urmat o clipă în care pur și simplu m-am lăsat. Am lăsat controlul și agitația minții și m-am lăsat. Ce a urmat voi descrie în rândurile următoare, atât cât pot cuprinde în cuvinte.

Foto: Mirona Vlad

În stânga și în dreapta mea erau o prezență feminină și una masculină. Nimic nu este întâmplător, oamenii nu se întâlnesc întâmplător... Lucrasem în ultima vreme pe echilibrarea și pe armonizarea aspectelor feminine și masculine din mine, pe reconfigurarea relației cu masculinul din viața mea, așa cum am scris în articolele precedente, „Ochi de gheață” și „Zâmbind cu ochii”.

Era deja seară și stăteam întinsă cu ochii închiși, respirând și lăsându-mă purtată de ritmurile muzicii. Mi Corazon...

Deodată o Sferă de foc s-a concretizat în prima chakră. Densă. M-a surprins, n-am mai simțit asta până acum. Sfera a început a se agita o perioadă în partea inferioară a corpului meu, apoi s-a poziționat în chakra rădăcină. Membrele și fața mi-au amorțit total în clipa în care mi-am dus întreaga atenție în interior, pe locația sferei și am fixat-o acolo. Sfera s-a stabilizat, nu se mai agita. A fost un moment de liniște. O căldură incredibilă era concentrată în sferă. Foc.

Apoi... apoi a început să se miște, liniar de astă dată, nu haotic. De fapt, mai degrabă s-a desprins din sferă încă o sferă, care a început să avanseze în corpul meu. A ajuns la cea de-a doua chakră. Atenția mea era acolo acum, însă percepeam în același timp și sfera din chakra rădăcină. Apoi a treia, la fel, parcă desprinsă din a doua. Căldura era atât de intensă! Soarele.

Nu mai exista nimic pentru mine în exterior. Și în același timp exista totul în mine. Acolo Sfera s-a dilatat, în Plexul Solar. A urmat apoi Inima. O blândețe cum n-am simțit în viața mea m-a cuprins, blândețe pe care nu am respins-o, căci era parte din mine. Simultan simțeam și celelalte bile de foc. La gât a juns rapid o altă sferă desprinsă din cele dinainte, aproape nici n-am sesizat când. Nu era nicio durere acolo, ca mai demult. Nici în Inimă. Adică blocajele pe comunicare... nu mai erau acolo. Deschiderea mi se părea firească. Lucru extrem de important pentru mine și pentru ceea ce fac acum, pentru ceea ce am ales să fac în Călătoria Inimii.

Din Inimă și din gât am simțit cum se desprind raze spre umeri, brațe, concomintent cu avansarea Sferei de foc spre capul meu, spre creștet. Aș putea spune că s-au deschis aripi de îngeri din trupul meu după ce Sfera s-a dilatat la nivelul Plexului Solar și a ajuns apoi la Inimă. Iar dimensiunile acestora continuau să crească... le simțeam porind din toată ființa mea. Aripile se extindeau la nesfârșit, ca raze de lumină și căldură. Pornind din Plex, din Inimă, din gât, din creier și din creștet. Sferele de Foc se roteau în mine arzând, cu o viteză amețitoare, aliniate perfect. Îmi amintesc că în acele momente am început să râd. Bucuria era totală. Eram în oarecare măsură conștientă de realitate liniară din jurul corpului meu. Dar nu mai simțeam limitele corpului fizic. Razele se extindeau din centrul ființei mele spre tot și spre toate. Spre Univers.

A fost... MAGIC. EXTRAORDINAR.

Mai bine decât am făcut-o în aceste rânduri, nu știu dacă pot descrie în cuvinte.

Aurora

P.S. Mulțumesc, Bianca, Florentina, Andrei, Cătălin și Alexandru pentru susținerea voastră. Mulțumesc, Denise!

"Calea Maestrului Interior începe prin recunoașterea Divinului în propria experiență umană. Dacă ceva e inconfortabil în viața mea, este pentru că m-am separat de Întreg și am creat de la nivelul limitat al ego-ului."

HEFT

‹ ›

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Cărți relevante

Cartea 44

În mod straniu dar magic, această primă carte purtând semnul Călătoriei Inimii este o carte de poezie. Dar mult mai mult decât atât. Este o poveste de dragoste între oameni care-și ...

CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL

Trecând peste teama de a fi ridiculizat de colegii de breaslă, peste teama inerentă oricărui cercetător care îndărzneşte să iasă din tiparele rigide ale paradigmei materialiste, cu o superbă ...

Fluturele Negru

Prin această carte, doctorul Richard Moss ne lansează, pentru fiecare dintre noi, o invitație către SCHIMBARE, consacrându-ne viața Vitalității Radicale prin Întregirea Ființei care suntem.Transformarea ...

Tao Te Ching

Tao Te Ching, celebra scriere al lui Lao Tzu, face parte din patrimoniul umanităţii. Unii cred că este o scriere mistică, alţii o consideră o capodoperă ermetică, alţii expresia înţelepciunii ultime ...

Saltul de conştiinţă

Ce te împiedică pe tine, exploratorule al conștiinței, căutătorule al Adevărului, să devii Acela care ești la cele mai elevate niveluri ale Ființei tale? Te poți simți pe Tine, cel adevărat, ...

Workshopuri relevante

Respirația Inimii
Respirația Inimii este o aplicație dinamică a lucrului cu starea de Prezență, o meditație în mișcare care conduce foarte rapid la expansiunea conștienței și permite conectarea voluntară cu orice ...

Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Practica Prezenței
Practica Prezenței Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de ...

Articole pe aceeași temă

Sursa Realității - partea a doua
Contactul cu marea realitate

Lumea din interior, întunecată, care nu beneficia de atenția mea decât arareori, continua să existe ... în stand-by, așteptând cel mai mic impuls pentru a se activa și a scoate la suprafață ...

Restructurare. Responsabilitate. Renaștere
a 4-a generație

Ne-am tot învârtit în cercuri vicioase ce ne-au ținut departe de adevăratele priorități însă, acest modul cu a sa energie, ne-a adus fiecăruia în parte și tuturor împreună, ...

Natura nemărginită a eXperienței umane. John Welwood, PsihologiaTrezirii

”Deși terapeuții se consideră adesea experți în cunoașterea oamenilor, adevărul este că nu există experiți în domeniul experienței umane. Asta deoarece natura experienței umane e nemărginită ...

2015 - Conștiență și Compasiune

Capcana negării dimensiunii liniare a realității. Experiența (umană) nu este o iluzie. A fi conștient înseamnă a percepe/a simți. Frica de durere și confuzia între Compasiune și milă. Vindecarea ...

Miza cea mare
Pacea cu mine însămi

Nu există un preț al păcii, pentru că singura pace posibilă este aceea cu Sine, și tot așa, nu există un preț al iubirii, pentru că singura Iubire posibilă este aceea cu Sine. De aceea, mă desemnez emisar ...

De nepătruns?...

Am simțit dintotdeauna că există ceva dincolo de realitatea liniară în care ne construim viețile. Ceva adânc, misterios, fascinant, cumva de pătruns... Cel puțin nu prin mijloacele obișnuite, ...

Conștiență la sfârșit de an

Accelerarea timpului, catastrofe, deconstrucții, reconstrucții, războaie, bombe, incendii, accidente. Cum putem integra toate acestea în viața noastră de zi cu zi rămânând centrați, calmi ...

200 200
Colivia, acvila și Cerul

E seara Călătoriei cu Mirabai Ceiba. Oamenii se adună din dimensiunea liniară a existenței lor, din viețile lor, din rolurile pe care le joacă, un spectacol al măștilor, al rigidităților, al zâmbetului ...

Frica și Centrul

Suntem asemenea. Uneori îmi este dificil să mă deschid în fața acestor dimensiuni largi ale ființei, îmi este dificil să ies din identificarea cu creația mea numită gândire, din emoțiile ...

ACUM, ce alegi?

Astăzi este prima zi de iarnă și cea mai scurtă din an. Celebrată în multe culturi, de mii de ani, ziua solstițiului de iarnă reprezintă întoarcerea luminii. Și, odată cu ea, reîntoarcerea ...