Călăuza rubrica De ce se plictisesc copiii

Publicat la 16.04.2018 Comentarii

Maria Lupu

Copiii de astăzi sunt înconjuraţi de mormane imense de jocuri şi jucării şi au acces la o tehnologie super dezvoltată care le permite  să-şi umple tot timpul lor liber. Dacă le ceri o pauză de la internet de exemplu îi auzi spunând: “mă plictisesc, aş vrea să fac ceva interesant şi nu ştiu ce, asta nu-mi place. E plictisitor”.  În lumea lor totul trebuie să fie în mişcare, în caz că li se solicită depunerea unui efort fizic sau mental apare plictiseala. În astfel de momente copilul pretinde că cineva trebuie să intervină pentru a-l scoate din această stare. Nu ştie ce să facă, depinde de ceva exterior.

Copii de astăzi sunt suprastimulati și atrași către lucruri și realități generate din exterior. Ca urmare a informațiilor ce ajung la ei prin foarte multe canale, în cantități enorme, nefiltrate și nedirijate într-un mod în care dezvoltarea lor cognitivă să se realizeze treptat, conform vârstei biologice, se generează o stare de disconfort psihic cu impact asupra comportamentului. Suprastimularea  poate da naştere unor  condiţionări şi forme de atașament care îi împiedică să se maturizeze.

Din punct de vedere psihologic, starea de plictiseala apare cel mai adesea în lipsa unei motivaţii interioare, a acelor stimuli interni care conduc către a stârni curiozitatea, imaginația şi creativitatea. Când primesc totul de-a gata nu au niciun motiv să exploreze, să experimenteze, să inventeze/creeze ceva singuri. Sunt atrași de o lume artificială, gândită de altcineva, separată de bogăția lumii lui interioare, singura lume care naște adevărata bucurie.

Când copilul spune că se plictiseşte părinţii devin preocupaţi şi caută să faca ceva pentru a evita astfel de situaţii. Caută imediat soluții. Poate o jucărie nouă, un alt joc pe calculator, un alt program de desene animate, un alt film, o carte de citit... orice doar să-l ştie ocupat căci altfel pare că își pierde timpul. Recomandările sunt întotdeauna legate de a acumula şi a şti cât mai mult. În ultimă instanţă pare a fi periculos să nu faci în permanenţă ceva. Acel spaţiu/timp în care ai putea să nu faci nimic, crează mai degrabă tensiune decât relaxare.

Copiii se plictisesc şi pentru că sunt îngrădiţi de prea multe reguli şi sunt implicati în activitati structurate şi ghidate prea des de către un adult. Se plictisesc pentru că sunt suprastimulati neuro-cognitiv de folosirea excesivă a tehnologiei audio-video si creierul lor s-a obisnuit cu o anumita cantitate si intensitate de stimuli.

Lumea lor lăuntrică, conexiunea cu emoţiile, cu dorinţa autentică de cunoaştere şi autocunoaştere, cu pofta de a experimenta ceva nou din curiozitate, cu capacitatea de a inventa, sunt cât se poate de plate şi închise.

Vrem o altfel de lume şi visăm la relaţii armonioase între noi. E un lucru minunat. Însă felul în care ne comportăm şi ne educăm copiii nu prevede nicidecum un astfel de viitor. O altfel de lume se construieşte din libertatea şi încrederea pe care o dăruim acestor generaţii, din felul în care suntem capabili să-i însoţim în loc să le spunem ce, cum şi cât de mult să facă.

Ce lume pot crea copiii de astăzi câtă vreme le furăm momentele de creativitate? Acele momente când realitatea curge încet și ei pot contempla cu alți ochi lumea. Acele momente care conduc către redescoperirea de sine.

Uităm că viața noastră este despre a FI și nu despre a avea sau a face. A Fi înseamnă a Simți. Câte din activităţile copiilor de astăzi îi stimuează şi îi conduc spre a simţi? Din nefericire a gândi rămâne mult, mult prea valoros în totate acţiunile noastre.

Lasă copilul din când în când  să se plictisească. Încet, încet va descoperi singur ceea ce îi aduce bucurie. Asta e menirea lui. Își va  descoperi propriile daruri şi calități, le va folosi pentru a-şi crea propria realitate şi cu ele îşi va umple timpul.

Copii au nevoie de spațiu pentru a-și inventa propriile jocuri, au nevoie de timp petrecut în aer liber, acolo unde pot relaționa fizic cu ceilalți copii. Au nevoie de joacă fizică, au nevoie de a se ține de mâini, de a se îmbrățișa între ei. Au nevoie să vorbească tare, să strige, să alerge, să-şi vorbească în contradictoriu, să se împingă, să-și creeze propriile competiții.

Când eram copil câteva jocuri simple precum şotronul, nouă pietre, de-a v-aţi ascunsea... în compania celorlalţi copii mă umpleau de bucurie şi nu mă plictiseam niciodată oricât de mult le-am fi jucat. Scopul era să mă bucur. Si fiecare generaţie de copii a avut propriile jocuri care nu lăsau loc de plictiseală.

În Tabăra de vară Briza practicăm zilnic un exerciu extrem de simplu care îi învaţă pe copii să transforme momentele de plictiseală în momente extrem de valoroase dându-le o altă însemnătate. Exerciţiul se numeşte “acum nu fac nimic”. Pentru câteva minute ne aşezăm într-un loc liniştit pe iarbă, păstrând o oarecare distanţă între noi. Nu vorbim şi nici nu ne privim. Poţi fi aşezat sau întins pe iarbă cu ochii deschişi. Tot ceea ce ai de făcut este să stai pur şi simplu. Ai ocazia să contempli cerul, să asculţi sunetele din natură, să observi, să simţi şi să priveşti ce se află în jurul tău.

Învăţăm copii să pună STOP agitaţiei mentale şi să se reconecteze la ei înşişi şi la realitatea în care trăiesc. E momentul de Prezenţă, de odihnă a minţii şi a trupului; este conexiunea cu dimensiunea liniştii şi a tăcerii în care fiecare copil redescopără cum este să asculte, să observe, să respire, să admire, să viseze, să se minuneze sau pur și simplu să Fie.

Gândirea se linişteşte şi face loc unei dimensiuni mult mai fine şi mai subtile, cea a percepţiei. Ne reconectăm la spaţii interioare şi exterioare care trezesc în noi armonia, bucuria şi sentimentul de Acasă.

Vara se apropie, copii şi părinţi ne dăm din nou întâlnire acolo sus în Podişul Luncanilor într-o nouă aventură de explorare şi transformare. Pentru câteva zile lăsăm în urmă toată agitația în care trăim zi de zi și ne reconectăm la frumusețea planetei, a Mamei Pământ și la frumusețea noastră interioară. Împreună creăm o experienţă magică.




"Totul se petrece în Inima Mea. Acesta este cântecul Creatorului conștient de Realitate."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Trupul meu, Pământul meu Trupul meu, Pământul meu

Mii de ani de spiritualitate descarnată, de căutare a Spiritului în afara Corpului au făcut umanitatea să ignore complet uriaşul potenţial terapeutic şi ontologic al corporalităţii. Ca şi cum ...

ELIBERAREA DIN FRICĂ ELIBERAREA DIN FRICĂ

  Cine a cercetat mai adânc profunzimile sufletului ştie că nu ura ci frica este opusul iubirii. Frica, ca închidere în sine, ca zid ridicat în jurul unui eu mic, limitat, neputincios, ...

Şcoala Zeilor Şcoala Zeilor

Această carte este o hartă şi un plan de evadare. Scopul său este de a vă arăta parcursul urmat de un om oarecare pentru a evada din povestea hipnotică a lumii, din interpretarea jalnică a existenţei, pentru ...

Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori Ne putem lua rămas-bun de mai multe ori

Ultima carte a lui David Servan-Schreiber. După 19 ani în care a reprezentat speranţa tuturor acelora care se confruntă cu cancerul, autorul celebrelor „Vindecă” şi „Anticancer”, ...

Respirația Holotropică Respirația Holotropică

Această carte se constituie într-un omagiu adus lui Stanislav Grof și Christinei Grof și lucrului lor de peste 40 de ani pe tărâmurile explorării Conștiinței. Respirația Holotropică a contribuit ...

Workshopuri relevante

Dansul Inimii

Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente Maestrul Interior. Arta Respirației Conștiente
Lucrul cu stările extinse ale Conștiinței este pentru viața de fiecare zi. A fi conștient este a percepe mai profund și mai rafinat realitatea vieții. Un nou grad de Conștiență permite o noi moduri de ...

Luppia Mundi Luppia Mundi
În orice vremuri, cea mai mare putere este Conștiența Realitatea este o oglindă a lumilor noastre interioare, conjugate. A schimba realitatea pe care o trăiești, este a schimba lumea interioară.     A ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...

Practica Prezenței Practica Prezenței
Experiența Experiența Prezenței este fundamentul întregului parcurs în Școala Maestrului Interior și baza întregului lucru cu stările extinse ale Conștiinței în scopuri de cunoaștere, ...

Articole pe aceeași temă

Relația părinte - copil: Furia Relația părinte - copil: Furia

Copiii din ziua de azi sunt expuși la toate formele de agresivitate: verbală, fizică, emoțională, pe diferite cai: familie, școală, mediu virtual și social în general. Statistici alarmante privind ...

Convingeri și limite Convingeri și limite

Cele mai importante repere pentru un copil abia sosit în această viață, sunt persoanele adulte din preajma sa. Primele impresii, primele imagini despre această nouă realitate, sunt creionate în ...

Custozi de suflete Custozi de suflete

Ori de câte ori pășesc în acel loc așezat sus în munții Orăștie, pe dealurile de la Luncani, în spațiul Călătoriei Inimii, înconjurat de fascinantele pădurile de mesteceni, ...

Viaţa este Bucurie! Viaţa este Bucurie!

Fiecare copil vine în această lume cu daruri unice. Aceste daruri sunt talanţi valoroşi de care el se va folosi pentru a-şi crea Viaţa aşa cum a visat-o.De la prima respiraţie în corpul său plăpând, ...

Micii Maeştri de pe Dealul Zmeului Micii Maeştri de pe Dealul Zmeului
O scurtă radiografie şi o incursiune în mesajele codate în comportamentul copiilor pe parcursul Taberei Briza .

Final de Tabără Briza din acest an. Cercul s-a închis. Înăuntrul lui curg acum multitudini de trăiri, emoţii, sentimente şi conştientizări. La fel a fost şi pe durata Taberei. Fiecare participant ...

Instrucțiuni de folosire (XII) Instrucțiuni de folosire (XII)
Soare, Lună sau Ascendent în semnul Taurului

„Copiii voștri nu sunt ai voștri/Ei sunt fiii si fiicele dorinței Vieții de a fi”. (Kahlil Gibran) Să facem cunoștință cu ei! Să ne înțelegem copiii ca o individualitate în Centrul ...

Ce vrea de fapt să-mi comunice copilul meu? Ce vrea de fapt să-mi comunice copilul meu?
Semne ale anxietății la copii

Să fii conectat cu copilul înseamnă să-l asculți, să-l simți dincolo de cuvinte, dincolo de gesturi, pentru a fi alături de el indiferent de stările prin care trece. Întotdeauna copiii au nevoie ...

 Sindromul copilulului docil Sindromul copilulului docil

Deseori aud în lucrul în cabinet, pe stradă, în sistemele de învățământ, în interacțiunile cu diverși părinți remarce de genul: “e un copil cuminte, nu îmi ...

Educaţia în slujba vieţii Educaţia în slujba vieţii

Aş vrea să educ generaţia actuală şi pe cele care vor urma pentru a fi capabile să creeze noi organizaţii, al căror obiectiv să fie întîmpinarea nevoilor umane, crearea unei vieţi mai bune ...

Ne grăbim mereu, vrem prea mult prea repede Ne grăbim mereu, vrem prea mult prea repede

Cu toţii suntem conştienţi că am ajuns să ne petrecem viaţa zi după zi într-un ritm extrem de alert. Acest fapt a devenit atât de normal că nici măcar nu mai realizezi că atitudinea ta interioară ...