Călăuza rubrica Hârtia de turnesol

Publicat la 26.09.2018 Comentarii

Olivia Sabău

Ȋntr-o seară de mai, cu mai bine de un an în urmă … am clacat. Mă aruncasem cu îndârjire într-o explorare interioară  ajungând a mă izbi dureros de zidurile propriului meu labirint. “Nu mai pot, nu mai am vreun dram de încredere că pot ieşi din haosul minţii, că aş putea simţi cu adevărat, nu ştiu să mă deschid,  nu pot să las, nu pot să mă las, am să crăp tot în auto-critică şi auto-judecată şi luptă cu mine însămi“ … ajunsesem în punctul în care propria mea Umbră îmi părea de neînvins, un monstru ce-mi astupa orizontul. Întreaga zi purtasem masca femeii puternice şi vesele, activându-mi un mult rodat mecanism de “punere în sertar” a tristeţii profunde ce mocnea în adâncurile mele. Dar seara se aşternuse cu solitudine, deschizând sertarul … nu mă mai puteam eschiva după vreo glumă, era momentul în care Umbrele-mi se aşezau în jurul meu în tăcere…

Ceva m-a împins să iau o carte la întâmplare. Nici măcar nu aveam chef să citesc, doar era atât de seducătoare tristeţea, mă simţeam atât de special de neputincioasă de a simţi, de a-mi disciplina mintea, de a evolua , de a …, de a … la graniţa depresiei mele “speciale”. Tot la  întâmplare am deschis cartea:

Dacă te întâlneşti cu mine, nici măcar nu bănuieşti că am băut. Sunt atent, zâmbitor, vioi. Fac asta în fiecare zi, fără abatere, de patru luni. Într-o zi voi intra la Andy’s Sporting Goods, pe strada Park din South Lake Tahoe, şi voi cumpăra o armă menită să arunce în aer toată această situaţie. Pentru că, aşa cum zice o vorbă, sunt la capătul puterilor. “ citesc mărturia lui Ken Wilber.

Cum??!! Chiar și Ken Wilber, cu erudiția și geniul lui, a traversat astfel de trăiri ?!

Au urmat câteva zeci de minute în care am sorbit cuvintele din cartea ce mă captivase dincolo de foame, sete sau somn. Şi alte zile bune m-am lăsat în voia poveştii despre care prima sintagmă ce-mi vine în minte este “jurnal de călătorie “.

Dragă Cititorule, ce ai gândit, ce gândeşti Acum despre momentele sau perioadele de durere din viaƫa ta ? Cum te raportezi la ele ?

De atâtea ori am gândit sau am auzit că sunt ghinioane, momente nefericite, destin dificil, de atâtea ori mi-am pus ȋntrebarea “ de ce ?! de ce trăiesc eu aşa ceva ?! “ Tot ce vroiam era să scap de durerea fizică sau emoƫională, fiind gata de a face compromisuri, să fac rapid ceva pentru a astupa sub un capac solid suferinƫa. Am trecut printr-o despărƫire ? Ȋmi spuneam că o relaƫie nouă e antidotul perfect. Am pierdut pe cineva drag ? Intram repede ȋn mecanismul de a-mi umple timpul cu foarte multe de făcut, doar să nu rămân să simt acea durere. Mă trezeam cu o durere ascuƫită de cap ? Căutam urgent prin casă un analgezic, să se termine, să se termine odată …

Despre dizolvarea durerii mai multe aici, ȋntr-un articol semnat AmmaRa.

Pot alege să-mi privesc trecutul ca fiind punctat de “ghinioane”. Da, e adevărat, atunci a durut, uneori o durere “până la os”. Ce pot spune că mi-ar fi adus de exemplu o despărƫire , ruperea unei relaƫii de cuplu sau de prietenie ?! Multe lacrimi, da. Dar … dacă aleg Acum să fac retrospectiva a tot ce mi-au adus acele momente ?

Privind cu sinceritate la panoplia de provocări, recunosc și oportunitatea ce mi-au deschis-o : de a-mi accepta vulnerabilitatea, de a mă contempla şi a mă conține dezgolită de măşti, de a mă reȋntoarce la mine, de a mă reconecta cu ceea ce visez cu adevărat şi poate uitasem. Absorbită de eforturile de a face pe plac sau de a controla relaƫia, copleșită de fricile ce le țeseam inconștient în minte, uitasem la ce tânjea Inima mea. Nu ȋmi ceruse elcelălalt să renunƫ la vreun vis, la ceea ce ȋmi aduce bucurie. Eu alesesem să-mi pun deoparte ascultarea propriilor nevoi, izbucnind poate atunci când golul interior se lărgea, ȋn lipsa conexiunii cu Inima mea, cu adâncurile mele.

Momentele provocatoare, dincolo de durere, mi-au scos la suprafață și mi-au adus claritate asupra nevoilor mele reale, atunci când am reușit a mă așeza în Ascultare. Când am domolit goana de a-mi umple timpul și mintea, deschizându-mă pentru a mă simți și a împărtăși ce trăiam unui prieten, într-un Cerc terapeutic, în jurnalul personal, am primit și revelații asupra pragurilor pe care le-am trecut, durerea a intrat într-un proces de dizolvare, mi-am regăsit puterea interioară mai accesibilă.

Astfel percep acel “trecutul se schimbă”, pe care o logică liniară nu îl poate cuprinde: o rescriere a poveștii personale prin schimbarea perspectivei asupra propriei vieți.

Treya şi Ken Wilber, într-un act de profundă generozitate, poartă cititorul printr-o călătorie întru autenticitate, într-un dans al acceptării şi transcenderii propriilor Umbre, într-o spirală de emoţii ce pare a irupe vulcanic arzând totul în cale, printr-o plajă de trăiri de la sublim la grotesc, pentru a se regăsi integri într-o iubire conţinătoare a tot ceea ce i-a confruntat din adâncurile proprii şi ale celuilalt.

Lectura aceasta mi-a revelat o frumusețe crudă, cu multe valenţe ale cuvintelor “frumusețe” şi “crud”.  Am perceput o plonjare în durere prin care Treya şi Ken, expunându-şi propria vulnerabilitate, ghidează cititorul spre ieşirea din labirint. Protagoniştilor acestei experiențe împărtăşite le-am putut simţi măiestria de a-şi recunoaşte, îmbrăţişa şi transcende “clovnii”, cum numeşte Treya diferitele aspecte ale ego-ului.

Boala progresivă a Treyei şi cea temporară a lui Ken acţionează ca o hârtie de turnesol pentru aceşti “clovni”, Confruntați cu situații extreme, care îi împing la limita perceptibilă a resurselor, singura şansă pentru a se ridica de la pământ şi de a-şi salva relația este spargerea măştilor.

E greu de suportat. Ani de zile am fost admirată pentru fermitatea mea, pentru perseverenţa mea, dar niciodată nu am fost admirată că am lăsat să iasă la suprafaţă toate celelalte sentimente ca frica, supărarea, mânia. Când  se întâmplă, o parte din mine simte în continuare că ele sunt negative şi că ar putea să-i facă pe ceilalţi să mă aprecieze mai puţin. “ împărtăşeşte Treya, care îşi parcurge propria Călătorie a Eroinei.

Cea care a început acest drum interior accelerat de boală a fost Terry,  devenind de-a lungul drumului Treya, Femeia ce a învăţat că înaintea lui “A FACE“ este “A FI”.

Povestea împărtăşită de Treya şi Ken este nu despre Moarte, ci despre Viaţă. Pășind spre un deznodământ ce inițial le apare inacceptabil și de nesuportat, ei deslușesc căi noi de a se bucura de miracolul fiecărei zile. La sfârşitul procesului, Treya, simplu, ESTE.




"Ne trăim viața în mii de roluri și aspecte aparent contradictorii. Maestrul le recunoaște și le cuprinde în sine. Ele se liniștesc precum copiii în brațele mamei. Un nou mod de a crea devine posibil."

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Tag cloud

Cărți relevante

Cele o mie de nume ale bucuriei Cele o mie de nume ale bucuriei

O carte de o superbă şi adâncă profunzime, de o înţelepciune iluminată, care nu are nimic teoretic. Este o înţelepciune intrinsecă, nestudiată, care irumpe din poveştile simple de viaţă. ...

Iubiri perfecte, relaţii imperfecte Iubiri perfecte, relaţii imperfecte

Totul în viaţa noastră este relaţie, iar calitatea relaţiilor pe care le avem dă în cele din urmă culoarea întregii noastre vieţi. Măsura în care relaţiile noastre sunt pline de ...

HEAL HEAL

Îți poți imagina cum ar arăta întreaga lume dacă ar avea acces la informații care le pot dezvălui adevaratul lor potențial în procesul de vindecare și viața lor ar fi plină de energia ...

Respirația Holotropică Respirația Holotropică

Această carte se constituie într-un omagiu adus lui Stanislav Grof și Christinei Grof și lucrului lor de peste 40 de ani pe tărâmurile explorării Conștiinței. Respirația Holotropică a contribuit ...

Dragoste şi trezire Dragoste şi trezire

Transformarea profundă de conştiinţă prin care trece omenirea ajunge la punctul său cel mai dureros. Crize de toate felurile izbucnesc la nivel planetar, dar toate sunt expresia crizei interioare de transformare ...

Workshopuri relevante

ShamaniA ShamaniA
Cum ar fi, dacă tot vorbim de Noul Pământ, să începem a crede, precum popoarele indigene, că oamenii aparțin pământului și nu invers. Acesta ar fi primul și, cu siguranță, cel mai important ...

Luppia Mundi Luppia Mundi
În orice vremuri, cea mai mare putere este Conștiența Realitatea este o oglindă a lumilor noastre interioare, conjugate. A schimba realitatea pe care o trăiești, este a schimba lumea interioară.     A ...

Sesiuni Individuale cu AmmaRa Sesiuni Individuale cu AmmaRa
În aceste sesiuni individuale online, intenția mea este de a te ajuta să-ți regăsești echilibrul, de a te însoți către curajul cu care să te implici, dincolo de orice frică și anxietate, într-un ...

Practica Puterii Feminine Practica Puterii Feminine
Dacă ai nevoie de susținere, de conținere, de un loc în care să te simți auzită și ascultată, un spațiu în care să-ți dai voie să devii femeia care ești menită să fii, te invit să aduci ...

Respirație Holotropică Respirație Holotropică
Respiraţia Holotropică este un instrument simplu şi puternic de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre Fiinţe şi a Realităţii. Cuvântul ”holotropic” ...