Puterea feminină, puterea blândeții

Îmi reamintesc … închid ochii și sunt cu picioarele goale în iarba în nemișcare sau în dans, ori în penumbra plină de mister a unei Tâmple, ori în cercul de femei-sfere respirând luminate de focul transformărilor…deschisă pentru a fi privită și privind cu receptivitate...Cândva sufletul meu a simțit sete de asta, nu știam pe atunci forma a ceea ce ar fi fost acea plasă de conexiuni și de susținere după care tânjea sufletul meu...îmi veneau gânduri despre șezătorile din trecut, despre triburile în care femeile evoluau într-o comunitate cu alte femei...iar de atunci, de la acel moment de dor după ceva ce nu știam ce ar fi, experiențele au început să curgă în această direcție.

“Nu ne naștem femei, ci devenim femei” am auzit într-o zi într-o filmare, în care se perindau femei mișcându-se și povestind într-o lentoare plină de viață...ceva a explodat atunci în mine.

Puterea feminină...pentru mine a devenit puterea blândeții, a deschiderii, a curajului vulnerabilității, a tăcerii în ascultare, a întoarcerii spre mine însămi cu răbdare și iubire profundă, înțelegând altfel “iubește-ți aproapele ca pe tine insuți”. Am nevoie sa mă iubesc pe mine însămi în profunzime, în toate straturile a ceea ce sunt, deschisă să am oricând noi revelații despre mine, să-mi îmbrățișez fricile cu blândețe, să accept că alunec în diverse roluri fără a mă mai respinge pentru asta, cu încredere că pot reveni din roluri. Ca să fiu o femeie înțeleaptă, am nevoie de capacitatea de a mângâia blând fetița speriată pe care o manifest uneori.

Când mă iubesc pe mine, pot iubi și alte ființe. Când dispare teama că nu sunt destul, dispare și frica de ceilalți, dispar compararea și competiția, dispar judecata și critica. Când alunec în judecată și critică față de mine, reapar umbrele și în raporturile cu ceilalți, în încercări înconștiente de a-mi compensa lipsa sentimentului de întreg. Îmi amintesc să observ judecata și critica atunci când, rostit sau nerostit, le manifest față de alții...e despre mine, întotdeauna e de fapt despre mine. Învăț să am răbdare, observ când alunec în nerăbdare și iritare, învăț că pentru a iubi autentic e mai întâi nevoie să ascult cu adevărat, cu deschidere și răbdare și receptivitate ... și toate acestea mai întâî față de mine. Învăț să-mi iubesc corpul de femeie cu toate manifestările lui, pentru că nu e nimic de respins, ci doar de privit din perspective noi...așa cum praful “murdar” dintr-un apartament devine natural într-o pădure, înțeleg că uneori respingeam ceva din corpul meu doar pentru că încercam să încadrez într-un șablon ceva mult prea viu pentru șabloane.

M-am bucurat de cura de detoxifiere; practicând zilnic pentru câteva zile am realizat că este chiar ușor să reiau o astfel de cură din când în când, pentru sănătatea acestui vehicul viu în care explorez lumea, corpul meu, căruia îi sunt tot mai recunoscătoare...respir, văd, aud, simt gusturi și arome, simt mirosuri pline de nuanțe, pășesc, dansez...toate acestea și multe altele prin mijlocirea înțeleptului meu corp cu o funcționare magică ce-mi depășește puterea de înțelegere. M-am bucurat de răsărit intrând în trezirea energiei, m-am bucurat de apus intrând în înțelepciunea așezării și tăcerii.

Simt o recunoștință profundă pentru momentele când ne amintim că suntem NOI, când depășim “noi și voi”, când suntem cu adevărat împreună. Mă bucur de diferențele care ne fac unice, ceea ce avem în comun ne întărește pe fiecare în parte atunci când ne deschidem să împărtăsim.

 

Olivia

"Inima unui om cuprinde tot ceea ce există, doar că am uitat cum să percepem acest lucru. Călătoria Inimii este procesul interior de reamintire a acestui adevăr și trăirea lui"

HEFT

Programe și meditații online

Noutățile Călătoria Inimii
direct pe mail

Articole, workshopuri,
cărți și evenimente

Arhiva Newsletter

Mărturii

Articole relevante

De atâtea ori m-am pierdut De atâtea ori m-am pierdut

De atâtea ori m-am pierdut în diverse direcţii, încât nu mai găseam drumul spre mine. Am rătăcit o mare parte din viaţă, fără măcar să-mi dau seama că mă pierdeam, cărările ...

mama și MAMA mama și MAMA

„Unde începe și unde se termină rolul de mama ?” O întrebare cu care m-am chinuit multă vreme. Și poate nu doar eu am făcut-o, ci și multe alte femei. Cum să fiu o mama bună fără ...

Din nou la școală Din nou la școală

E început de toamnă. Soarele blând  continuă să emane  forță și căldură. Aerul rece al dimineților ne conectează, conștient sau nu, cu o respirație proaspătă, vie și curgătoare. ...

ARC 2017: Zâmbind cu ochii (II) ARC 2017: Zâmbind cu ochii (II)

Acum a venit timpul să fac pace. Pace cu aspectul masculin din mine pe care l-am cultivat atât de mult în astă viață și sub a cărui dominație am fost. Și să pășesc cu Încredere pe un ...

Generații noi Generații noi

„Informația nu este știință, iar știința nu este înțelepciune, așa cum înțelepciunea nu este previziune. Fiecare derivă din cealaltă și noi avem nevoie de toate la un loc.” (Arthur ...

O invitație pentru tine, Femeie O invitație pentru tine, Femeie

Poate că te-ai neglijat destul, punându-i pe ceilalți pe primul loc și uitând complet de tine, neglijându-ți nevoile și asta a avut un impact asupra sănătății tale – fizice, emoționale ...

Ritmuri astrale (II) Ritmuri astrale (II)

Am ales o conjunctură astrală și am respirat. Fără să conștientizeze acest act fabulos de participare colectivă, întreaga umanitate a traversat împreună cu mine un prezent irepetabil de rezonanță ...

Tabăra de Vară Briza 2016 Tabăra de Vară Briza 2016

„Dragii mei părinţi exploratori ai Conştiinţei, dacă aşa ca şi mine aţi trăit deja necesitatea de a înţelege unicitatea fiinţei minunate care v-a ales ca părinţi, vă invit să descoperim ...

Curge-ți peste tine darul vindecării Curge-ți peste tine darul vindecării

Ce vreau, de fapt, de la viața mea? Ce vreau să trăiesc, cu adevărat? Ce îmi doresc și după ce tânjesc? Aleg, în acest spațiu sacru pe care-l creez pentru mine, să rămân cu atenția ...

Eclipsa de Lună în Leu - Contracte sacre Eclipsa de Lună în Leu - Contracte sacre

Există o atracție implicită în fenomenul de eclipsă, un mister care fascinează. O Eclipsă inversează o ordine naturală, întrerupe o regularitate sau o obișnuință instalată. Disturbă un ciclu ...

Cărțile

Călătoria ultimă Călătoria ultimă

Nu există moarte, căci viaţa este un atribut a tot ceea ce există în Univers, nu există un sfârşit al Fiinţei, pentru că Fiinţa este eternă iar moartea nu este decât o Transformare ...

Anam Cara Anam Cara

Frazele acestei cărți nu aparțin lui John O’Donohue, el este doar un aspect, scribul încarnat al acestei curgeri, ci Sufletului său, cel conștient de conexiunea profundă cu tot ceea ce există, ...

Ceea ce nimeni nu îți spune Ceea ce nimeni nu îți spune

Sarcina este una dintre cele mai transformatoare experiențe prin care poate trece corpul uman, iar schimbările pe care le implică nu sunt niciodată doar fizice. Când ești însărcinată, corpul pe ...

CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL CÂND IMPOSIBILUL DEVINE POSIBIL

Trecând peste teama de a fi ridiculizat de colegii de breaslă, peste teama inerentă oricărui cercetător care îndărzneşte să iasă din tiparele rigide ale paradigmei materialiste, cu o superbă ...

Iubește ceea ce este Iubește ceea ce este

De-a lungul crizei de transformare Byron Katie a căzut adânc în întunericul depresiei, străbătând calea amară a disperării, pentru ca Revelația să survină brusc, într-o dimineață ...